Ultimii ani ai timpului de probă fac trecerea spre veșnicie. Marea zi a Domnului este chiar la uși. Trebuie să folosim toată energia pe care o avem pentru a trezi oamenii din greșelile și păcatele lor....SA 35.1

E vremea să ținem seama de învățătura din Cuvântul lui Dumnezeu. Toate poruncile Sale au în vedere binele nostru. Dumnezeu îi cheamă pe toți cei care se află sub steagul însângerat al Prințului Emanuel să dovedească faptul că sunt dependenți de El și că îi vor da socoteală prin restituirea unei anumite părți din ceea ce primesc de la El. Acești bani trebuie folosiți pentru înaintarea lucrării ce trebuie realizată pentru împlinirea misiunii încredințate de Hristos ucenicilor Lui....SA 35.2

Poporul lui Dumnezeu este chemat să facă o lucrare care necesită bani și devotament. Obligațiile ce ne revin ne cer să lucrăm pentru Dumnezeu cât putem mai bine. El ne cere o slujire neîmpărțită, o consacrare deplină a inimii, a sufletului, a minții și puterii noastre.SA 35.3

În Univers, există doar două locuri în care ne putem depune comorile — în vistieria lui Dumnezeu sau în vistieria lui Satana — iar tot ce nu este consacrat slujirii lui Dumnezeu este socotit a fi de partea lui Satana și participă la împlinirea scopurilor lui. Domnul dorește ca mijloacele pe care ni le-a încredințat să fie întrebuințate pentru înălțarea împărăției Sale. Administratorii Lui au primit bunurile Sale pentru a le investi cu grijă și a produce un beneficiu prin salvarea de suflete. Aceste suflete devin la rândul lor administratori ai lucrurilor încredințate, cooperând cu Hristos pentru a promova binele cauzei lui Dumnezeu.SA 35.4

Primim pentru a da

În bisericile pline de viață există dezvoltare și creștere. Există, de asemenea, și un schimb constant între primirea și transmiterea mai departe a ceea ce îi aparține Domnului. Dumnezeu îi dă credinciosului adevărat lumină și binecuvântare, iar el, la rândul lui, le transmite altora în lucrarea pe care o face pentru Domnul. În timp ce credinciosul dă mai departe din ceea ce primește, capacitatea lui de a primi crește. Se face loc pentru primirea de noi rezerve de har și de adevăr. El primește o lumină mai clară și o cunoaștere mai profundă. Viața și dezvoltarea bisericii depind de capacitatea lui de a da și a primi. Cel care primește, dar nu dă niciodată mai departe, încetează să mai primească după un timp. Dacă adevărul nu ajunge de la el la alții, credinciosul își pierde capacitatea de a primi. Trebuie să le oferim și altora bunurile cerului, dacă vrem să primim noi binecuvântări.SA 36.1

Domnul nu intenționează să coboare pe pământ și să aducă aur și argint pentru înaintarea lucrării Sale. El le oferă oamenilor resurse pentru ca, prin darurile lor, să susțină avansarea lucrării Sale. Unicul scop, mai presus de toate celelalte, pentru care trebuie folosite darurile lui Dumnezeu este acela de a susține lucrători în câmpul misionar. Iar dacă oamenii vor deveni canale prin care binecuvântările cerului ajung la alții, Domnul le va împlini toate nevoile. Nu restituirea a ceea ce îi aparține Domnului îl sărăcește pe om, ci păstrarea pentru sine duce la sărăcie....SA 36.2

Un timp pentru economisire și sacrificiu

Dumnezeu își cheamă poporul să devină conștient față de responsabilitățile ce îi revin. Dinspre Cuvântul Său vine un potop de lumină, iar obligațiile neglijate până acum trebuie îndeplinite. Odată ce aceste obligații sunt îndeplinite, oferindu-l lui Dumnezeu zecimile și darurile, se va deschide calea pentru ca lumea să audă mesajul pe care Domnul ar vrea să îl audă. Dacă poporul nostru ar avea în inimă dragostea lui Dumnezeu, dacă fiecare membru al bisericii ar fi umplut cu spiritul de jertfire de sine, nu ar exista o lipsă de fonduri pentru misiunea locală sau externă, resursele noastre ar fi înmulțite, s-ar deschide o mie de căi pentru a ne face utili și am fi invitați să acționăm. Dacă ar fi fost atins scopul lui Dumnezeu de a duce întregii lumi solia îndurării, Hristos ar fi venit, iar sfinții ar fi fost primiți în cetatea lui Dumnezeu.SA 36.3

Dacă ar fi să existe un timp când ar trebui făcute sacrificii, atunci timpul acela este acum. Frații mei și surorile mele, deprindeți-vă să faceți economii în căminul vostru! Dați la o parte idolii pe care i-ați așezat mai presus de Dumnezeu. Renunțați la plăcerile egoiste. Vă rog mult, nu cheltuiți banii pentru a vă împodobi casele, fiindcă banii voștri sunt ai lui Dumnezeu și trebuie să-l dăm socoteală de modul în care îi întrebuințăm! Nu folosiți banii Domnului pentru a satisface capriciile copiilor voștri! Învățați-i că Dumnezeu are dreptul asupra tuturor lucrurilor pe care ei le dețin și că nimic nu poate anula vreodată acest drept.SA 37.1

Banii sunt o comoară necesară. Nu îi risipiți cu cei care nu au nevoie de ei. Cineva are nevoie de darurile pe care vreți să le oferiți. În lume sunt oameni înfometați. Poate că spuneți: Nu pot să le dau la toți să mănânce, însă, aplicând lecțiile de economisire date de Hristos, puteți hrăni un om. “Strângeți firimiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic” — aceste cuvinte au fost rostite de Cel care, prin puterea Sa, a făcut o minune și a satisfăcut nevoile unei mulțimi de oameni flămânzi.SA 37.2

Dacă aveți obiceiuri extravagante, îndepărtați-le din viața voastră imediat. În caz contrar, sunteți pierduți pentru veșnicie. Deprinderea de a economisi și de a fi harnici și cumpătați este pentru copiii voștri o moștenire mai bună decât o zestre mare.SA 37.3

Suntem străini și călători pe acest pământ. Să nu ne cheltuim resursele pentru a ne satisface dorințele pe care Dumnezeu ar vrea să ni le stăpânim. Să fim un model corespunzător de credință, îngrădindu-ne nevoile. Membrii bisericii noastre să se unească și să lucreze cu seriozitate, ca unii care umblă în lumina deplină a adevărului pentru aceste zile din urmă....SA 38.1

Ce valoare are bogăția inestimabilă dacă este investită în vile scumpe sau în conturi bancare? Cât cântăresc acestea dacă sunt comparate cu mântuirea sufletelor pentru care a murit Hristos, Fiul Dumnezeului infinit? — The Review and Herald, 24 decembrie, 1903.SA 38.2

Studiu suplimentar

Un privilegiu și o responsabilitate