Să împlinim în primul rând cerințele lui Dumnezeu

Dumnezeu nu numai că declară că zecimea îi aparține, ci ne spune și cum să o punem deoparte pentru EI: “Cinstește pe Domnul cu averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău.” Aici nu ni se spune că trebuie să cheltuim banii pentru noi înșine și să îi aducem lui Dumnezeu ce mai rămâne, chiar dacă s-ar dovedi a fi o zecime cinstită. Partea lui Dumnezeu să fie pusă prima deoparte. — The Review and Herald, 4 februarie, 1902.SA 81.1

Nu trebuie să îi dăruim ceea ce ne rămâne din venitul nostru, după ce ne-am satisfăcut toate nevoile reale ori imaginare, ci, înainte de a cheltui ceva, trebuie să punem deoparte ceea ce Dumnezeu a prevăzut că îi aparține.SA 81.2

Multe persoane ar da curs tuturor obligațiilor și datoriilor mărunte și l-ar lăsa lui Dumnezeu doar ultimele rămășițe, în cazul în care nu le-au cheltuit și pe acelea. În această situație, cauza Sa ar trebui să aștepte un moment mai convenabil. — The Review and Herald, 16 mai, 1882.SA 81.3