Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Evanghelizare

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Predicile de evanghelizare

    Vorbirea simplă, claritatea exprimării — Domnul dorește să învățați cum să folosiți năvodul Evangheliei. Mulți au nevoie să învețe această artă. Pentru a avea succes în lucrarea voastră, ochiurile năvodului — adică explicațiile Scripturilor — trebuie să fie strânse, iar semnificația lor să fie înțeleasă cu ușurință. Atunci veți aduna cât mai mult în năvod. Treceți direct la subiect. Prezentați ilustrațiile în așa fel încât să fie înțelese de la sine. Oricât de mare ar fi cunoștința cuiva, nu-i folosește la nimic, dacă nu știe să o transmită și altora. Patosul cu care vorbiți și simțămintele voastre adânci trebuie să impresioneze inimile. Conduceți-vă elevii la consacrarea față de Dumnezeu....Ev 174.4

    Explicați cu claritate, pentru că eu știu că sunt mulți care nu înțeleg o mare parte din lucrurile care li se spun. Duhul Sfânt să vă modeleze vorbirea voastră, curățind-o de orice zgură. Vorbiți ca și când v-ați adresa copiilor mici și nu uitați că sunt mulți dintre aceia care sunt înaintați în vârstă, dar care se află la nivelul de înțelegere al copiilor.Ev 175.1

    Noi trebuie să ajungem niște vorbitori buni, prin rugăciune serioasă și un efort stăruitor. Această aptitudine presupune o rostire limpede a fiecărei silabe, punerea accentului acolo unde trebuie. Vorbiți rar. Mulți vorbesc repede, rostind cuvânt după cuvânt atât de rapid, încât efectul spuselor lor se pierde. Puneți spiritul și viața lui Hristos în ce spuneți... Pentru ascultători, Evanghelia este puterea lui Dumnezeu care duce la mântuire. Prezentați Evanghelia în simplitatea ei. — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, 253-255 (1913).Ev 175.2

    Atenție la pregătirea predicii — Predicile cu privire la adevărul prezent au un conținut foarte important, iar dacă predicile acestea sunt pregătite cu atenție înainte de a le fi prezentate oamenilor, dacă sunt condensate și nu au un cuprins prea larg, dacă spiritul Domnului însoțește exprimarea, niciun ascultător nu va rămâne în întuneric și niciunul nu va avea motiv să se plângă de faptul că a rămas nehrănit. Atât pregătirea predicatorului, cât și aceea a ascultătorilor au o mare legătură cu rezultatele predicării.Ev 175.3

    În continuare voi cita câteva cuvinte care mi-au atras atenția chiar acum: “Din lungimea predicii lui Cannon știu dacă a fost plecat mult timp de acasă în săptămâna aceasta”, spunea un membru din biserica lui. “Când sunt pregătite cu atenție, predicile lui au o lungime moderată, iar ascultătorilor lui le este aproape imposibil să uite învățăturile transmise în ele, Când nu are timp să se pregătească, predicile lui sunt nejustificat de lungi și este la fel de imposibil să găsești ceva care să merite a fi reținut din ele.”Ev 176.1

    Un alt pastor capabil a fost întrebat cât de lungi sunt, de obicei, predicile lui. “Când mă pregătesc bine, o jumătate de oră, când mă pregătesc parțial, o oră, dar când merg la amvon fără să mă fi pregătit, pot să predic cât de mult vreți, de fapt, nu știu niciodată când să mă opresc.”Ev 176.2

    Iată încă o declarație convingătoare. Un scriitor spune: “Un păstor bun ar trebui să aibă întotdeauna pâine din abundență în desagă și un câine. Câinele este zelul lui, pe care trebuie să-l stăpânească, să-l conducă și să-l tempereze. Desaga lui plină de pâine este mintea lui plină de cunoștințe, iar el trebuie să fie pregătit întotdeauna să-i dea hrană turmei lui.” — Letter 47, 1886.Ev 176.3

    Vegheați asupra “digestiei spirituale” — “Nu îmi place să predic mult peste o jumătate de oră”, spunea un predicator credincios și serios, care, cu siguranță, nu le-a prezentat niciodată ascultătorilor lui o predică pentru pregătirea căreia nu a depus niciun efort. “Știu că ‘digestia spirituală’ a unora este slabă și mi-ar părea rău ca ascultătorii mei sa petreacă a doua jumătate de oră uitând ce am spus în prima jumătate sau dorind ca eu să încetez predicarea, pentru că deja le-am prezentat suficient de mult pentru capacitatea lor de a reține”. — Letter 47, 1886.Ev 176.4

    Scurtați predicile lungi — Unele dintre predicile voastre lungi ar fi avut un efect mult mai bun asupra oamenilor, dacă ar fi fost împărțite în trei. Oamenii nu pot să digere atât de mult. Mintea lor nu poate nici măcar să cuprindă, iar ei ajung să fie obosiți și confuzi, din cauză că li se prezintă atât de mult material într-o singură predică. Două treimi din astfel de predici lungi se pierd, iar predicatorul este epuizat. Mulți dintre predicatorii noștri greșesc în această privință. Consecințele pe care le suportă nu sunt bune, deoarece ajung obosiți mintal și simt că duc poveri grele pentru Domnul și că trec printr-o perioadă dificilă....Ev 176.5

    Caracterul și lucrarea adevărului sunt atât de diferite de ideile false care sunt predicate la amvoanele populare, încât atunci când le sunt prezentate oamenilor pentru prima dată aproape că îi copleșesc. Aceasta este o hrană tare și trebuie să fie tratată cu înțelepciune. În timp ce unele minți prind repede o idee, altele înțeleg mai greu adevărurile noi și uimitoare care implică schimbări mari și ridică dificultăți la fiecare pas. Acordați-le ascultătorilor timp pentru a reflecta asupra adevărurilor minunate din solia pe care le-o vestiți.Ev 177.1

    Predicatorul trebuie să se străduiască să înainteze în pas cu înțelegerea și simțămintele oamenilor. Nu zburați prea sus, acolo unde ei nu pot să vă urmeze, ci prezentați adevărul punct cu punct, treptat și cu claritate, explicând câteva idei esențiale, iar dacă veți proceda așa, adevărul va fi ca un cui bătut într-un loc sigur de acela care este Domnul tuturor adunărilor. Dacă vă opriți la timp, fără a le prezenta dintr-odată ascultătorilor mai mult decât pot să înțeleagă și să beneficieze, ei vor fi dornici să asculte mai mult și, în felul acesta, interesul va fi menținut. — Letter 39, 1887.Ev 177.2

    Reputația de a fi un vorbitor interesant — Lucrați cu tot entuziasmul posibil. Predicile voastre să fie scurte. Sunt două motive pentru care trebuie să procedați așa. Unul este acela că puteți să câștigați reputația de a fi un vorbitor interesant. Al doilea este acela că vă veți menține sănătatea. — Letter 112, 1902.Ev 177.3

    Predici în care sunt prezentate idei noi — Să nu-i obosiți niciodată pe ascultătorii voștri cu predici lungi. Acest lucru nu este înțelept. Lucrez de mulți ani asupra acestui aspect, căutând să-i fac pe frații noștri să predice mai puțin și să-și dedice timpul și energia pentru a prezenta cu claritate punctele importante ale adevărului, pentru că fiecare punct va fi atacat de aceia care ni se împotrivesc. Toți aceia care sunt angajați în lucrare să păstreze caracterul de noutate al ideilor și, ... prin tact și spirit de prevedere, să facă tot ce le este cu putință pentru a stârni interesul ascultătorilor lor. — Letter 48, 1886.Ev 178.1

    O aplicație pentru inimă — Fiecare cuvântare să conțină o aplicație a adevărului pentru inimă, astfel încât oricine aude să înțeleagă, iar bărbații, femeile și tinerii să poată fi însuflețiți pentru Dumnezeu. — Mărturii pentru pastori și slujitorii evangheliei, 258 (1896).Ev 178.2

    Ușor de înțeles — Predicați Cuvântul în așa fel încât să fie ușor de înțeles. Aduceți-i pe oameni direct la Isus Hristos, pentru că în El sunt centrate speranțele lor pentru viața veșnică.... Dacă îi conduceți la Cuvântul lui Dumnezeu, prezentându-l într-un stil simplu, sămânța va crește și, după un timp, veți avea roade pentru seceriș. Lucrarea voastră este să semănați semințele, iar lucrarea Domnului este aceea de a le face să crească. — Letter 34, 1896.Ev 178.3

    Evlavia practică în fiecare predică — În prezent, este mai greu să ajungi la inima oamenilor, decât a fost cu douăzeci de ani în urmă. Chiar dacă sunt expuse argumentele cele mai convingătoare, păcătoșii par să fie mai departe ca oricând de mântuire. Pastorii să nu țină predică după predică numai cu privire la subiectele doctrinare, în fiecare predică să fie un loc pentru evlavia practică. — The Review and Herald, 23 aprilie, 1908.Ev 178.4

    Predicați despre realitățile soliei — Cu o anumită ocazie, când Betterton, celebrul actor, lua cina împreună cu dr. Sheldon, arhiepiscopul de Canterbury, acesta i-a spus: “Vă rog, domnule Betterton, spuneți-mi cum se face că dumneavoastră, actorii, îi impresionați atât de puternic pe spectatori vorbind despre lucruri imaginare?” “Domnul meu”, i-a răspuns Betterton, “cu respectul cuvenit Preasfinției Voastre, dați-mi voie să vă spun că explicația este simplă — totul depinde de puterea trăirii. Pe scenă, noi vorbim despre lucruri imaginare ca și cum ele ar fi reale, iar dumneavoastră, la amvon, vorbiți de lucruri reale ca și cum ar fi imaginare.” — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, 255 (1913).Ev 179.1

    Niciun compromis — Noi nu trebuie să ne simțim umiliți și să-i cerem lumii iertare pentru că îi spunem adevărul. Să nu ne ascundem. Ieșiți în față cu îndrăzneală pentru a îndeplini lucrarea oamenilor și a îngerilor. Toți să înțeleagă faptul că adventiștii de ziua a șaptea nu pot să facă niciun compromis. Când vă prezentați părerile și credința, să nu manifestați nici cea mai mică aparență de șovăială. Lumea are dreptul să știe la ce să se aștepte din partea noastră. — Manuscript 16, 1890.Ev 179.2

    Solia noastră mondială — Noi suntem una în credința cu privire la adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu.... Avem o solie mondială. Poruncile lui Dumnezeu și mărturia lui Isus Hristos constituie partea cea mai temeinică a lucrării noastre. — Letter 37, 1887.Ev 179.3

    Predicare pentru înviorare spirituală — Solia care a răsunat în pustie în predicarea lui Ioan Botezătorul a fost: Pocăiți-vă! Pocăiți-vă! Solia lui Hristos pentru oameni a fost: “Dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel”. (Luca 13, 5.) Iar apostolilor li s-a poruncit să predice pretutindeni, că oamenii trebuie să se pocăiască.Ev 179.4

    Domnul dorește ca slujitorii Săi de astăzi să predice învățătura Evangheliei din vechime, părerea de rău pentru păcat, pocăința și mărturisirea. Vrem predici de modă veche, obiceiuri de modă veche, tați și mame de modă veche în Israel. Este necesar să se lucreze cu perseverență, seriozitate și înțelepciune pentru cei păcătoși, până când se vor pocăi față de Dumnezeu și vor crede în Domnul Isus Hristos. — Manuscript 82, 1894.Ev 179.5

    Predicarea convingătoare care aduce mângâiere — Trebuie să aveți o înțelegere clară a Evangheliei. Viața religioasă nu este o viață de tristețe și amărăciune, ci o viață de pace și bucurie însoțită de demnitatea și solemnitatea sfântă a lui Hristos. Mântuitorul nu ne încurajează să cultivăm îndoieli, temeri și prevestiri rele, pentru că acestea nu aduc nici o liniște sufletului și, în loc de a fi lăudate, ar trebui să fie mustrate. Noi putem să avem o bucurie plină de slavă și de nedescris. Să renunțăm la nepăsarea noastră și să studiem Cuvântul lui Dumnezeu mai consecvent. Dacă am avut vreodată nevoie ca Duhul Sfânt să fie cu noi, dacă a fost vreodată nevoie să predicăm călăuziți de Duhul Sfânt, timpul acesta este chiar acum. — Manuscript 6, 1888.Ev 180.1

    Prezentarea voioasă a soliei adevărului — Noi trebuie să propovăduim adevărul prezent cu siguranță și cu putere chiar acum. Nu dați glas niciunui ton de jale, nu cântați imnuri funerare. — Letter 311, 1905.Ev 180.2

    Cum să predicăm despre calamități — Încurajați-i pe aceia care sunt doborâți de întristare. Tratați calamitățile ca pe niște binecuvântări nevăzute, ca pe niște solii ale milei. Lucrați într-o modalitate care să facă să răsară nădejdea în locul disperării. — Testimonies for the Church 7:272 (1902).Ev 180.3

    Graba duce la predici slabe. Cum puteți să vă așteptați să aveți putere în lucrarea voastră, când treceți în grabă de la un lucru la altul și când aveți atât de multe de făcut, încât nu sunteți în stare să vă luați timp să vorbiți cu Dumnezeu? Motivul pentru care mulți dintre pastorii noștri rostesc predici slabe și lipsite de viață este acela că îngăduie ca o mulțime diversă de lucruri de natură lumească să le ocupe timpul și atenția. — Testimonies for the Church 7:251 (1902).Ev 180.4

    Evitați cuvântările bolnăvicioase — Explicațiile scurte și clare, evitând orice lipsă de coerență, vor fi cele mai folositoare. Dumnezeu nu dorește să vă epuizați energiile înainte de a veni la adunare, nici preocupându-vă cu scrisul, nici cu vreo altă lucrare, pentru că dacă veniți cu o minte obosită, le veți prezenta oamenilor o predică deficitară. Investiți în lucrare energiile cele mai proaspete și nu îngăduiți să se vadă, în vreunul dintre eforturile voastre, nici cea mai mică urmă de moleșeală.Ev 181.1

    Dacă din vreo cauză oarecare sunteți obosiți și epuizați, vă spun, în Numele lui Hristos, nu încercați să țineți o predică. Lăsați pe altul, care nu este atât de obosit, să țină o predică scurtă și la subiect, ori faceți un studiu biblic sau orice altceva, dar nu țineți predici bolnăvicioase. Acestea nu vor dăuna atât de mult acolo unde toți ascultătorii sunt credincioși, dar când adevărul este propovăduit pentru oamenii care nu sunt de credința noastră, vorbitorul trebuie să se pregătească bine. El nu trebuie să rătăcească prin toată Scriptura, ci să prezinte o cuvântare clară, coerentă, dovedind faptul că înțelege ideile pe care vrea să le prezinte. — Letter 48, 1886.Ev 181.2

    Înflorituri artificiale — Dumnezeu le cere slujitorilor Evangheliei să nu caute să-și depășească propriile limite, folosind o vorbire cu înflorituri artificiale, străduindu-se să obțină laudele și aplauzele oamenilor și căutând cu ambiție să facă o paradă înfumurată de intelect și elocvență. Ambiția pastorilor să fie aceea de a studia Biblia cu atenție, ca să știe cât mai mult cu putință despre Dumnezeu și despre Isus Hristos, pe care L-a trimis El. Cu cât pastorii îl înțeleg mai bine pe Domnul Hristos și cu cât împărtășesc mai bine spiritul Său, cu atât mai puternic vor predica adevărul simplu, al cărui centru este Hristos. — The Review and Herald, 24 martie, 1896.Ev 181.3

    Predici “elocvente” — Pastorii pot să se ridice în înaltul cerului, prin descrieri poetice și prezentări fanteziste, care sunt pe placul simțurilor și hrănesc imaginația, dar nu intră în legătură cu experiența vieții obișnuite, cu nevoile zilnice, întipărind în inimă tocmai adevărurile care sunt de un interes crucial. Nevoile imediate, încercările actuale sunt acelea pentru care este nevoie de ajutorul și de puterea prezentă — credința care lucrează din dragoste și curăță sufletul, nu cuvintele care nu au nici o influență reală asupra vieții de zi cu zi în trăirea creștinismului practic.Ev 182.1

    Pastorul poate să creadă că, prin elocvența lui fantezistă, a făcut lucruri mari pentru hrănirea turmei lui Dumnezeu, iar ascultătorii pot să presupună că nu au mai auzit niciodată niște subiecte atât de frumoase, că nu au înțeles niciodată adevărul înveșmântat într-un limbaj atât de frumos și că Dumnezeu le-a fost reprezentat cu toată măreția Sa, pentru că au simțit un val de emoții. Totuși va recomand să urmăriți, de la cauză la efect, toată această stare de extaz cauzată de reprezentările fanteziste. Ele pot să constituie niște adevăruri, dar prea adesea nu sunt o hrană care să-i întărească pentru luptele vieții de zi cu zi. — Manuscript 59, 1900.Ev 182.2

    Prezentarea unor subiecte de importanță secundară — Frații să nu considere că este o calitate să stea la distanță unul de altul, pentru că nu înțeleg în aceeași lumină toate subiectele de importanță minoră. Dacă sunt de acord cu privire la adevărurile fundamentale, să nu intre în discuții contradictorii asupra lucrurilor care au doar o mică importanță. Stăruirea asupra întrebărilor dificile, care, în cele din urmă, nu au nici o semnificație vitală, tinde să abată atenția de la adevărurile care sunt vitale pentru mântuirea sufletului. Frații ar trebui să fie foarte modești în a le impune altora aceste subiecte secundare pe care, adesea, nu le înțeleg nici ei înșiși, idei despre care nu știu dacă sunt adevărate și care nu sunt esențiale pentru mântuire....Ev 182.3

    Mi-a fost arătat că metoda vrăjmașului este aceea de a le atrage atenția oamenilor spre unele idei confuze sau lipsite de importanță, spre lucruri care nu sunt descoperite pe deplin și care nu sunt esențiale pentru mântuire. Subiectul care ar trebui să absoarbă tot interesul este “adevărul prezent”, iar toate celelalte cercetări și presupoziții nu fac decât să complice lucrurile și să încurce mintea unora care ar fi trebuit să caute unitatea prin sfințirea adevărului. — Manuscript 82, 1894.Ev 182.4

    Predicarea adevărurilor cruciale — Dacă îi îngăduim minții să urmeze propriile înclinații, vor exista întotdeauna nenumărate idei controversate ce ar putea să fie dezbătute de oamenii care fac din Hristos nădejdea lor și care iubesc sincer adevărul, dar care totuși susțin păreri opuse asupra unor subiecte lipsite de o importanță reală. Aceste întrebări la care nu s-a găsit răspuns nu trebuie să fie scoase în evidență și expuse în public. Iar dacă sunt unii care le susțin, să facă lucrul acesta în liniște și fără să intre în conflict....Ev 183.1

    Un lucrător nobil, consacrat și evlavios va vedea în marile adevăruri cruciale, care constituie solia solemnă ce trebuie să-i fie vestită lumii, un motiv suficient pentru a ține ascunse toate celelalte deosebiri nesemnificative și nu le va aduce în atenție pentru a ajunge să fie niște subiecte de controversă. Mintea noastră să stăruie asupra marii lucrări de răscumpărare, asupra apropiatei reveniri a lui Hristos și asupra poruncilor lui Dumnezeu și vom constata că în subiectele acestea se află suficiente teme de gândire care să absoarbă toată atenția noastră. — The Review and Herald, 11 septembrie, 1888.Ev 183.2

    Vocea în predicare16Vezi, de asemenea, 665-670, “Vocea slujitorului Evangheliei”.— Predicați scurt, controlați-vă vocea, vorbiți melodios și cu patos, iar această epuizare îngrozitoare, care rezultă din predicarea îndelungată, va fi evitată....Ev 183.3

    O mare parte din efectul predicilor se pierde din cauza modalității în care sunt rostite. Adesea, vorbitorul uită că este solul lui Dumnezeu și ca Domnul Hristos și îngerii sunt prezenți în auditoriul său. Acela care predică să nu vorbească pe un ton înalt, vestind adevărul ca și cum ar suna dintr-o trâmbiță, pentru că aceasta este mai degrabă o agitație, nu puterea și spiritul liniștit al Duhului Sfânt. Domnul Isus, cel mai mare învățător pe care L-a cunoscut lumea vreodată, a predicat liniștit, serios și impresionant. El este exemplul nostru în toate lucrurile. — Letter 47, 1886.Ev 183.4

    Gesticulația violentă — Domnul vă cere să faceți îmbunătățiri categorice în modalitatea voastră de a prezenta adevărul. Nu trebuie să căutați senzaționalul. Predicați Cuvântul așa cum l-a predicat Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Gesticulația violentă micșorează într-o mare măsură impresiile pe care adevărul le-ar lăsa asupra inimii oamenilor și slăbesc puterea de influență a dovezilor date de Duhul lui Dumnezeu. O astfel de manifestare șterge impresiile solemne pe care îngerii sfinți doresc să le lase asupra minții ascultătorilor cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu....Ev 184.1

    Fratele meu, Domnul mi-a dat o solie pentru tine. Lucrarea în care este angajat slujitorul Evangheliei este foarte solemnă și sfântă. Îngerii sunt prezenți la fiecare adunare unde este prezentat Cuvântul lui Dumnezeu, iar aceia care conduc adunările acestea trebuie să lucreze cu aceeași solemnitate pe care a manifestat-o Domnul Hristos în învățăturile Sale. Fiecare prezentare a adevărului Bibliei trebuie să aibă o formă corectă. — Letter 366, 1906.Ev 184.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents