O pildă de curaj și credincioșie

Împăratul a dat acest decret, iar Daniel a luat cunoștință de planul vrăjmașilor săi de a-l nimici. Dar el nu-și schimbă cu nimic comportarea sa. El își îndeplinea liniștit mai departe datoriile sale și la ora rugăciunii intra în camera sa. Cu ferestrele deschise către Ierusalim, își înălța cererile către Dumnezeul cerului. Prin acest fel de a fi, el arăta fără teamă că nici o putere pământească nu are dreptul să se așeze între el și Dumnezeul său și să-i poruncească la cine trebuie sau nu trebuie să se închine. Ce bărbat nobil și de principii! El rămâne în fața lumii de astăzi ca un exemplu vrednic de laudă în ce privește îndrăzneala și credincioșia creștinului. El se îndreaptă către Dumnezeu cu toată inima sa, deși știa că devoțiunea sa era pedepsită cu moartea.SV 43.3

Urmăritorii săi l-au pândit o zi întreagă. De trei ori s-au dus la camera sa și de trei ori au auzit ei glasul rugăciunii sale stăruitoare. În dimineața zilei următoare a fost deja dusă împăratului vestea că Daniel, unul dintre captivii lui Iuda, a nesocotit decretul său. Când monarhul auzi aceste cuvinte, de îndată ochii i s-au luminat și văzu cursa care fusese pusă. El era acum foarte nemulțumit că dăduse un astfel de decret și s-a străduit până la apusul soarelui de a găsi vreun plan prin care să scape pe Daniel. Dar vrăjmașii profetului anticipând aceasta, au venit înaintea împăratului cu aceste cuvinte: “Să știi, împărate, că, după legea Mezilor și Perșilor, orice oprire sau poruncă întărită de împărat, nu se poate schimba!” Atunci împăratul a poruncit să aducă pe Daniel și să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat cuvântul și a zis lui Daniel: “Dumnezeul tău, căruia necurmat îi slujești să te scape!” Idem 15-16. O piatră a fost pusă la gura gropii cu lei, care a fost sigilată cu inelul împăratului, “împăratul s-a întors apoi la palatul său, a petrecut noaptea fără să mănânce, nu i s-a adus nici o țiitoare, și n-a putut să doarmă”. Idem 18.SV 44.1