Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Sfinţirea vieţii

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Seriozitate și evlavie

    O, ce seriozitate și ce evlavie dădeau pe față cererile sale! El înălța mâini credincioase către cer ca să prindă făgăduințele niciodată înșelătoare al Celui Prea înalt. Sufletul său se lupta în agonie. Și el primi dovada, că rugăciunea sa a fost ascultată. Atunci el știa, că biruința e de partea sa, Dacă noi, ca popor, ne-am ruga cum se ruga Daniel și ne-am lupta cum se lupta el, smerindu-ne sufletele înaintea lui Dumnezeu, atunci am primi un răspuns vădit la rugăciunile noastre, cum i s-a dat și lui Daniel. Ascultați cum înfățișa el cazul său la curțile cerului:SV 47.1

    “Pleacă urechea, Dumnezeule și ascultă! Deschide ochii și privește la dărâmături le noastre și la cetatea peste care este chemat Numele tău! Căci nu pentru neprihănirea noastră îți aducem noi cererile noastre, ci pentru îndurările Tale cele mari. Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează și nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu! Căci Numele Tău este chemat peste Cetatea Ta și peste poporul Tău”. Idem 18.19.SV 47.2

    Acest bărbat al lui Dumnezeu se ruga și cerea binecuvântarea cerului asupra poporului Său și o cunoștința lămurită a voinței divine. Povara sufletului său era pentru Israel, care nu respectase Legea lui Dumnezeu în adevăratul înțeles al cuvântului. El recunoștea că toate nenorocirile care au venit asupra lor, au fost o urmare a călcării acestei Legi sfinte. El zicea: “Noi am păcătuit, am săvârșit nelegiuire.... Căci din pricina păcatelor noastre și din pricina nelegiuirilor părinților noștri este Ierusalimul și poporul Tău de ocara tuturor celor ce ne înconjoară”. Versetul 15-16. Iudeii își pierduseră acel caracter deosebit și Sfânt, ca popor ales al lui Dumnezeu. “Ascultă dar, acum, Dumnezeul nostru rugăciunea și cererile robului Tău, și, pentru dragostea Domnului, fă să strălucească Fața Ta peste Sfântul Tău locaș pustiit”. Idem 17. Inima lui Daniel se îndrepta cu un dor fierbinte către sanctuarul pustiit al lui Dumnezeu. El știa că ei nu puteau ajunge din nou la propășire decât atunci, când Israel avea să se întoarcă de la nesocotirea Legii lui Dumnezeu, ajungând umiliți, credincioși și ascultători.SV 47.3

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents