Capitolul 6 — Tinerii și viitorul

Un indicator al viitorului — Tinerii de azi sunt un indicator sigur al societății viitoare; și, uitându-ne la ei, ce speranțe pentru acest viitor putem avea? Majoritatea sunt preocupați de amuzamente și nu iubesc munca și le lipsește tăria morală de a renunța la sine și de a răspunde chemărilor datoriei. Autocontrolul lor este redus și se enervează la cea mai mică provocare. Foarte mulți, indiferent de vârstă, nu au principii sau conștiință și, prin obiceiurile lor leneșe și păgubitoare, se dedau viciului și strică societatea, până ce lumea noastră devine o nouă Sodomă. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 45.Te 186.1

Timpul formării obiceiurilor bune — Dacă în tinerețe sunt formate obiceiuri corecte și virtuoase, ele vor marca evoluția posesorului lor de-a lungul vieții. În majoritatea cazurilor, se va observa că aceia care, la maturitate, îl onorează pe Dumnezeu și respectă binele au învățat această lecție înainte de perioada când lumea își pune pecetea păcatului pe suflet. Cei de vârstă adultă sunt, în general, la fel de insensibili la impresii noi ca stâncile tari; dar tinerii sunt impresionabili. Tinerețea este timpul acumulării cunoștințelor cu privire la practica zilnică a vieții; atunci poate fi format un caracter bun. Tinerețea este timpul fixării obiceiurilor bune și al dobândirii și păstrării puterii de autocontrol. Tinerețea este timpul semănatului și sămânța pusă va determina secerișul, atât pentru viața aceasta, cât și pentru cea viitoare. — Counsels on Health, 113.Te 186.2

Bărbăție înseamnă a fi temperat — Singura cale prin care oricine poate fi asigurat împotriva puterii necumpătării este abținerea totală de la vin, bere și băuturi tari. Să ne învățăm fiii că, pentru a fi bărbați, trebuie să nu bage în seamă aceste lucruri. Dumnezeu ne-a arătat ce înseamnă a fi cu adevărat bărbat — înseamnă a fi un om biruitor, care este onorat și al cărui nume nu va fi șters din cartea vieții. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 37.Te 186.3

În marile noastre orașe există localuri la orice pas, ispitindu-i pe trecători să-și îngăduie un apetit care, o dată format, este peste măsură de greu de biruit. Tinerii trebuie educați să nu se atingă niciodată de tutun sau de băuturi amețitoare. Alcoolul îi jefuiește pe oameni de puterile rațiunii lor. — The Review and Herald, 15 iunie, 1905.Te 187.1

Nadab și Abihu își formaseră obiceiul de a bea — Tot ceea ce slăbește puterea fizică îngustează mintea și o face mai puțin clarvăzătoare în distingerea între bine și rău, între corect și incorect. Acest principiu este ilustrat de cazul lui Nadab și Abihu. Dumnezeu le dăduse de îndeplinit cea mai sacră lucrare, permițându-le să se apropie de El, în cadrul serviciului la templu; dar ei aveau obiceiul de a bea și au intrat în serviciul divin din sanctuar cu mințile confuze.... “Atunci a ieșit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit și au murit înaintea Domnului.” — Fundamentals of Christian Education, 427, 428.Te 187.2

O avertizare pentru părinți și tineri — Părinții și copiii trebuie să fie avertizați de istoria lui Nadab și Abihu. Îngăduit, apetitul a pervertit puterile rațiunii și a dus la călcarea unei porunci exprese, ceea ce le-a atras pedeapsa lui Dumnezeu. Chiar dacă tinerii ar putea să nu fi primit o educație corectă în copilărie, iar caracterele să nu le fi fost modelate corespunzător, Dumnezeu vrea să aibă legătură cu ei, așa cum a făcut și cu Nadab și Abihu, dacă ar urma poruncile Lui. Dacă, în credință și în mod curajos, își aduc voința în supunere față de voința lui Dumnezeu, El îi va învăța, iar viețile lor ar putea fi curate ca albul crin, plin de prospețime în mijlocul apelor stătute. Ei trebuie ca, în puterea lui Hristos, să fie hotărâți să-și controleze înclinația și dorința și, în fiecare zi, să biruie ispitele lui Satana. Aceasta este calea marcată de Dumnezeu pentru oameni, prin care să slujească scopurilor Lui. — The Signs of the Times, 8 iulie, 1880.Te 187.3

Cine este vrednic de onoare — Tânărul care este hotărât să-și păstreze apetitul sub controlul lui Dumnezeu și care refuză de la prima ispitire să bea băutură amețitoare, spunând politicos, dar hotărât: “Nu, mulțumesc!”, este cel vrednic de onorat. Să se afle tinerii pe poziția celor total abstinenți, chiar dacă oameni bine situați în lume nu au curajul de a sta bravi împotriva unui obicei care ruinează sănătatea și viața. — Scrisoarea 166, 1903.Te 188.1

Influența unui tânăr consacrat — Tânărul care a fost educat corect în cămin va avea stâlpi solizi în clădirea caracterului lui și, prin exemplu și viețuire personală, dacă aceste capacități vor fi bine folosite, va deveni o forță în lumea noastră, care-i va conduce pe alții înainte și în sus, pe calea neprihănirii. Mântuirea unui suflet este mântuirea multor altor suflete. — The Review and Herald, 10 iulie, 1888.Te 188.2

Țesând pânza obiceiurilor — Nu uitați că, în fiecare zi, vă țeseți o pânză a obiceiurilor. Dacă aceste obiceiuri sunt în armonie cu Biblia, înseamnă că zilnic faceți pași spre cer, crescând în har și în cunoașterea adevărului și Dumnezeu vă va da înțelepciune așa cum i-a dat lui Daniel. Să nu alegeți căile satisfacerii egoiste. Practicați obiceiuri de strictă temperanță și fiți atenți la păzirea, ca fiind sacre, a legilor stabilite de Dumnezeu pentru a vă guverna viața fizică. El are pretenții față de capacitățile voastre și, prin urmare, neglijarea acestor legi ale sănătății este păcat. Cu cât respectați mai mult legile sănătății, cu atât mai limpede veți putea distinge ispitele și le veți rezista, și cu atât mai clar veți deosebi valoarea lucrurilor veșnice. — The Youth's Instructor, 25 august, 1886, 135.Te 188.3

Exemplul lui Daniel — Nici o tânără și nici un tânăr n-ar putea fi ispitit mai rău decât a fost Daniel împreună cu prietenii lui. Acestor patru tineri evrei le-au fost hărăzite vin și bucate de la masa împăratului. Dar ei au ales să fie temperați. Ei au văzut că pericole existau la orice pas și că, pentru a rezista, trebuia să facă cele mai hotărâte eforturi și să se încreadă în Dumnezeu. Tinerii care doresc să fie ca Daniel trebuie să-și exercite la maximum puterile spirituale, cooperând cu Dumnezeu și încrezându-se total în puterea pe care El a promis-o tuturor celor care vin la El, în umilă ascultare.Te 189.1

Trebuie dusă o bătălie permanentă între virtute și viciu. Elementele negative ale unuia și principiile curate ale celeilalte sunt la lucru și se luptă pentru supremație. Satana abordează fiecare suflet cu anumite ispite în ceea ce privește apetitul. Necumpătarea predomină în mod înspăimântător. Unde ne uităm, vedem acest rău cultivat cu pasiune.Te 189.2

Refuzul este onorabil — Urmașii lui Isus nu se vor rușina niciodată să practice temperanța în orice lucru. Atunci, de ce să roșească tânărul, fiindu-i rușine să refuze paharul cu vin sau halba înspumată de bere? Refuzul îngăduirii unui apetit pervertit este un act onorabil. A păcătui este inuman; a-ți îngădui obiceiuri dăunătoare în privința mâncării și a băuturii înseamnă slăbiciune și lașitate; dar a refuza apetitul pervertit, este putere, curaj și demnitate. La curtea Babilonului, Daniel era împresurat de ademeniri spre păcat, dar, cu ajutorul lui Hristos, el și-a păstrat integritatea. Cel care, deși i s-a pus la îndemână orice înlesnire pentru a birui, nu poate rezista ispitei, nu este considerat om în cărțile din cer.Te 189.3

Aveți curajul de a fi un Daniel, de a rămâne pe poziție. Aveți curajul de a face ce trebuie. O reținere lașă și tăcută în fața adepților răului și ascultarea de uneltirile lor vă face una cu ei. “‘Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei’, zice Domnul; ‘nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi tată și voi îmi veți fi fii și fiice’”.Te 189.4

Este nevoie de curaj moral — În orice vreme și în orice ocazie este nevoie de curaj moral pentru adoptarea principiilor temperanței stricte. Se poate ca, urmând această cale, să-i surprindem pe aceia care nu se abțin total de la orice stimulent, dar cum am putea desfășura lucrarea de reformă, dacă ne conformăm obiceiurilor dăunătoare și practicilor celor cu care venim în contact?...Te 190.1

În numele și în puterea lui Isus, orice tânăr îl poate azi învinge pe vrăjmaș în punctul apetitului pervertit. Dragii mei prieteni tineri, înaintați pas cu pas până când obiceiurile voastre vor fi în armonie cu legile vieții și ale sănătății. Cel care a fost biruitor în pustia ispitirii spune: “Celui ce va birui îi voi da să șadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum și Eu am biruit și am șezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” — The Youth's Instructor, iulie, 1903, 16.Te 190.2

Nedepărtat de ispită — Daniel îl iubea pe Dumnezeu, se temea de El și-L asculta. Cu toate acestea, el nu fugea de lume pentru a evita influența ei corupătoare. Prin providența lui Dumnezeu, el era în lume, dar nu din lume. Cu toate ispitele și încântările vieții de la curte din preajma sa, el a rămas, în integritatea sufletului lui, neclintit ca o stâncă, la credincioșia față de principii. El L-a făcut pe Dumnezeu puterea lui și n-a fost uitat de El în timpul celei mai mari crize. — Testimonies for the Church 4:569, 570.Te 190.3

Rezultatul credincioasei educații din cămin — Părinții lui Daniel l-au educat din copilărie în obiceiuri de temperanță strictă. Ei l-au învățat că trebuia să se conformeze legilor naturii în toate obiceiurile, că felul în care mânca și bea avea o influență directă asupra condiției lui fizice, intelectuale și morale și că era responsabil față de Dumnezeu pentru capacitățile lui, pentru că acestea erau toate un dar de la Dumnezeu și nu trebuia să le ciuntească sau să le afecteze în vreun fel. Drept rezultat al acestei educații, Legea lui Dumnezeu era la înălțime în mintea lui și venerată în inima lui. În timpul primilor ani de robie, Daniel a trecut printr-un stagiu menit să familiarizeze cu grandoarea de la curte, cu ipocrizia și cu păgânismul. Era, într-adevăr, o școală ciudată ca să-l pregătească pentru o viață de sobrietate, utilitate și credință! Și totuși, el a trăit necorupt de atmosfera diabolică de care era înconjurat.Te 190.4

Experiența lui Daniel și a tinerilor lui tovarăși ilustrează beneficiile ce pot rezulta de pe urma unei diete cumpătate și arată ce face Dumnezeu pentru aceia care cooperează cu El pentru purificarea și înnobilarea sufletului. Ei au fost o onoare pentru Dumnezeu și o lumină strălucitoare la curtea Babilonului.Te 191.1

Dumnezeu face apel la noi — Auzim, în această istorisire, glasul lui Dumnezeu, care ni se adresează personal, povățuindu-ne să adunăm toate razele prețioase de lumină referitoare la temperanța creștină și să ne punem în bună relație cu legile sănătății.Te 191.2

Dorim să avem parte de moștenirea veșnică. Vrem un loc în cetatea lui Dumnezeu, liberi de orice necurăție. Întregul cer privește să vadă cum ducem bătălia împotriva ispitei. Toți aceia care mărturisesc Numele lui Hristos să umble în așa fel înaintea lumii, încât să poată demonstra, prin exemplu și sfat, principiile adevăratei viețuiri. “Vă îndemn, dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.” — Christian Temperance and Bible Hygiene, 23, 24.Te 191.3

Studenții să aibă grijă — Calitatea hranei și felul în care este folosită exercită o puternică influență asupra sănătății. Mulți dintre cei care învață n-au făcut un efort hotărât în a-și controla apetitul sau a respecta regulile potrivite, referitoare la felul de a mânca. Unii mănâncă prea mult la masă, iar alții mănâncă între mese, ori de câte ori sunt ispitiți.Te 191.4

Nevoia unei atenții acordate obiceiurilor dietei trebuie imprimată în mintea tuturor celor care învață. Am primit instrucțiunea că acelora care studiază în școlile noastre nu trebuie să li se dea alimente din carne sau preparate cunoscute ca fiind nesănătoase. Nimic din ce ar servi la încurajarea dorinței pentru stimulente nu trebuie pus pe masă. Fac apel la toți să refuze să mănânce acele lucruri care vatămă sănătatea. Astfel se poate sluji Domnului prin jertfa trupului. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 297, 298.Te 192.1

Afirmarea calității de om liber — Voi, tineri care credeți că nu puteți mânca hrana simplă și sănătoasă oferită la Institutul nostru de Sănătate și trebuie să mergeți la restaurant pentru a lua ceva ce vă satisface apetitul, este timpul să vă treziți și să dovediți că sunteți oameni liberi de pofte. — Manuscris 3, 1888.Te 192.2

Nu intrați pe terenul ispitei — Veți permite ca umblarea voastră temporală și pământească să vă conducă în ispită? Vă veți îndoi de Domnul vostru, care vă iubește? Veți neglija lucrarea care vi s-a dat ca slujbă duhovnicească? V-ați aliat cu o clasă de oameni care sunt pământești, senzuali și diabolici. Aveți malarie spirituală și sunteți în mare primejdie să eșuați acolo unde ați putea birui, dacă v-ați pune într-o bună relație cu Isus, făcând din viața și caracterul Lui un criteriu. Acum, pentru a scăpa de corupția care este în lume datorită poftei, trebuie să fiți părtași ai naturii divine. Este datoria voastră să vă păstrați sufletul în atmosfera cerului.Te 192.3

Nu trebuie să mergeți acolo unde puteți fi corupți de tovărășii dezmățate. Ca una care țin la sufletul vostru, vă rog să ocoliți cât se poate compania celor desfrânați, triviali și nesfinți. Rugați-vă: “...nu ne duce în ispită”, ceea ce înseamnă: “Nu ne lăsa, o, Doamne, să cădem când suntem asaltați de ispite!”. Vegheați și rugați-vă să nu intrați pe tărâmul ispitei. Este o diferență între a fi ispitit și a intra pe terenul ispitei. — Scrisoarea 8, 1893.Te 192.4

Isus — sociabil și temperat — Isus a mustrat necumpătarea, îngăduirea de sine și nesăbuința, dar a fost o fire sociabilă, pe pământ. El a acceptat invitații de a sta la masă cu oameni învățați și sus-puși, precum și cu săraci și nenorociți. Cu aceste ocazii, conversația lui era înălțătoare și instructivă, captivând atenția ascultătorilor. El nu încuraja manifestări dezmățate, dar bucuria nevinovată îi era plăcută. O nuntă evreiască era o ocazie solemnă și impresionantă, a cărei desfătare și bucurie nu displăceau Fiului omului. — Redemption or the Miracles of Jesus, 13, 14.Te 193.1

Îndrumare, nu reprimare — Cuvântul lui Dumnezeu nu condamnă sau reprimă activitatea omului, dar încearcă să-i imprime o direcție bună. În vreme ce lumea își umple mintea și sufletul cu lucruri excitante, Domnul vă pune în mână Biblia, pentru a o studia, aprecia și urma drept călăuză a pașilor voștri. Cuvântul este lumina voastră. — Scrisoarea 8, 1893.Te 193.2