Capitolul 10 — Bunătatea — Cheia spre inimi

La mulți se ajunge numai cu bunătate și iubire — Cei care se angajează în lucrarea din casă în casă vor găsi ocazii de slujire în multe domenii. Ei ar trebui să se roage pentru bolnavi și să facă tot ce le stă în putere să le aline suferința. Să lucreze printre cei de jos, săraci și împovărați. Noi trebuie să ne rugăm pentru și cu cei care nu au putere să-și stăpânească apetitul degradat de patimi. Să se depună efort serios și perseverent pentru mântuirea celor în ale căror inimi s-a trezit interesul. La mulți se poate ajunge numai prin fapte de bunătate dezinteresată. În primul rând trebuie împlinite nevoile lor fizice. Pe măsură ce văd dovezi ale iubirii noastre neegoiste, le va fi mai ușor să creadă în iubirea lui Hristos.LB 81.1

Cadrele misionare medicale sunt cel mai bine calificate pentru această lucrare, dar și alții pot fi implicați în ea. Aceștia, deși nu au fost educați în domeniul medical, pot învăța de la colegii lor cele mai bune metode de lucru.LB 81.2

Vorbe, fariseism și laudă de sine se găsesc din abundență, dar acestea nu vor câștiga niciodată suflete la Hristos. Iubirea curată și sfințită, așa cum a fost manifestată în viața lui Hristos, este ca un parfum sacru. Ca vasul Mariei ce a fost spart, umple toată casa cu aromă. Elocvența, cunoașterea adevărului, talentele rare, împletite cu iubire, sunt înzestrări prețioase. Dar numai aptitudinea sau numai talentele cele mai alese nu pot lua locul iubirii. — Testimonies for the Church 6:83, 84.LB 81.3

Cu iubire ce izvorăște din inimă — Iubirea este temelia evlaviei. Oricare i-ar fi mărturisirea, nici un om nu are dragoste curată față de Dumnezeu dacă nu are iubire neegoistă pentru fratele lui. Nu putem ajunge niciodată în posesia acestui spirit încercând să-i iubim pe alții. Este nevoie de iubirea lui Hristos în inimă. Când eul este ascuns în Hristos, iubirea izvorăște spontan. Un caracter creștin a ajuns desăvârșit când impulsul de a-i ajuta și binecuvânta pe alții izvorăște mereu dinăuntru, când strălucirea cerului umple inima și se descoperă în înfățișare.LB 81.4

Nu este posibil ca inima în care locuiește Hristos să fie lipsită de iubire. Dacă îl iubim pe Dumnezeu pentru că El ne-a iubit mai întâi, îi vom iubi pe toți cei pentru care a murit Hristos. Nu putem veni în atingere cu divinitatea fără să venim în atingere cu omenirea, deoarece divinul și omenescul sunt combinate în Cel care stă pe tronul universului. Conectați cu Hristos, suntem conectați cu semenii noștri prin verigile de aur ale lanțului iubirii. Atunci duioșia și compasiunea lui Hristos vor fi manifestate în viața noastră. Nu vom aștepta ca cei nevoiași și nefericiți să fie aduși la noi. Nu vom avea nevoie să fim rugați să simțim cu durerile altora. Va fi la fel de natural pentru noi să slujim săracilor și suferinzilor cum era pentru Hristos să meargă peste tot făcând bine.LB 82.1

Când există un impuls de iubire și de simpatie, când inima caută să-i binecuvânteze și să-i înalțe pe alții, se manifestă lucrarea Duhului Sfânt al lui Dumnezeu. — Christ's Object Lessons, 384, 385.LB 82.2

Iubirea și mila lui Hristos atrăgeau oamenii — Hristos i-a chemat pe cei fără clasă socială, pe vameși și pe păcătoși și pe cei disprețuiți din toate neamurile și, prin bunătatea lui plină de iubire, i-a constrâns să vină la El. Singurii pe care El nu i-a încurajat niciodată au fost cei care au stat departe, cu o părere foarte buna despre ei înșiși, privindu-i de sus pe alții. — The Ministry of Healing, 164.LB 82.3

A iubi așa cum a iubit Hristos — Iubirea inspirată de dragostea pe care o avem pentru Isus, va vedea în fiecare suflet, bogat și sărac, o valoare ce nu poate fi măsurată după estimarea omenească. Lumea se pierde în lipsă de semnificație în comparație cu valoarea unui suflet. Iubirea lui Dumnezeu pentru om depășește orice calcule omenești. Este infinită. Agentul omenesc care este părtaș de natură divină va iubi cum iubește Hristos și va lucra cum a lucrat Hristos. Vor exista o compasiune și o simpatie naturală ce nu vor scădea și nu vor putea fi descurajate. Acesta este spiritul ce trebuie încurajat să trăiască în fiecare inimă și să fie manifestat în viața fiecăruia. Această iubire poate exista și poate fi păstrată rafinată, sfântă, curată și elevată numai prin iubirea din suflet pentru Isus Hristos, hrănită prin comuniune zilnică cu Dumnezeu. Toată această răceală din partea creștinilor este o negare a credinței. Acest spirit se va topi din urmașul lui Hristos, în fața razelor strălucitoare ale iubirii Sale. El va asculta de bună voie și în mod natural porunca: “Iubiți-vă unii pe alții așa cum v-am iubit Eu.” — Manuscript 60, 1897.LB 83.1

Rugați-vă pentru inimi compătimitoare — Cât este de sigur faptul că ne încredem în Hristos și facem voia Lui, fără să înălțăm eul, ci umblând cu inimi smerite, la fel de sigur Domnul va fi cu noi…. Rugați-vă ca El să va dea o inimă de carne, care să simtă întristările altora și care poate fi mișcată de durerea omenească. Rugați-vă să vă dea o inimă care nu vă va permite să întoarceți o ureche surdă către văduve și orfani. Rugați-vă să aveți o inimă plină de îndurare pentru săraci, infirmi și apăsați. Rugați-vă să iubiți dreptatea și să urâți jaful și nu faceți deosebire în acordarea favorurilor voastre, decât luând în considerare cazurile celor nevoiași și nenorociți. Atunci făgăduințele din Isaia 58 vor fi împlinite cu voi. — Letter 24, 1889.LB 83.2

Spuneți un cuvânt de încurajare — Să nu deveniți niciodată severi, reci, nemiloși și critici. Nu pierdeți niciodată ocazia să spuneți un cuvânt care să încurajeze și să inspire nădejde. — Testimonies for the Church 5:613.LB 84.1

Atunci când lucrați cu victimele obiceiurilor rele, în loc să le arătați disperarea și ruina spre care se îndreaptă cu repeziciune, îndreptați-le atenția spre Isus. Ajutați-i să-și ațintească privirea spre slava cerească. Acest lucru va fi de mai mult folos pentru salvarea trupului și a sufletului decât toate terorile mormântului prezentate înaintea celor neajutorați și, în aparență, fără speranță. — Ministry of Healing, 62.LB 84.2

Nimeni nu este îndreptat prin reproș — Este întotdeauna umilitor pentru cineva să i se arate greșelile. Nimeni n-ar trebui să facă experiența mai amară prin critică inutilă. Nimeni nu a fost corectat vreodată prin reproș, dar mulți au fost respinși astfel și făcuți să-și împietrească inima împotriva convingerii. Un spirit duios, un comportament blând, care cucerește îl poate salva pe cel greșit și ascunde o mulțime de păcate. — Ibid., 166.LB 84.3

Încurajați ospitalitatea — Având în vedere interesul vostru veșnic, deșteptați-vă și începeți să semănați sămânță bună. Ceea ce semănați veți și secera. Vine secerișul, timpul când vom aduna ceea ce am semănat. Nu vor exista culturi compromise. Secerișul este sigur. Acum e timpul semănatului, Acum depuneți eforturi să fiți bogați în fapte bune, “darnici, gata să simtă împreună cu alții, așa ca să-și strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie ca să apuce adevărata viață.” Vă implor, frații mei, din orice loc, dați la o parte răceala voastră de gheață. Încurajați în voi o dragoste de ospitalitate și de a-i ajuta pe cei care au nevoie de ajutor. — The Review and Herald, april, 1886.LB 84.4

Reînviați spiritul samariteanului milos — Spiritul samariteanului milos nu a fost reprezentat în mare măsură în bisericile noastre. Mulți, în nevoie de ajutor, au fost trecuți cu vederea, după cum preotul și levitul au trecut pe lângă străinul lovit și rănit care a fost lăsat să moară lângă drum. Tocmai cei care aveau nevoie de puterea Vindecătorului divin pentru a le vindeca rănile au fost lăsați neîngrijiți și neluați în seamă. Mulți au acționat ca și când ar fi fost destul să știe că Satana are capcana întinsă pentru un suflet și ei ar putea să meargă acasă fără să le pese de oaia pierdută. Este clar că cei care manifestă un asemenea spirit nu s-au făcut părtași de natură divină, ci de atributele dușmanului lui Dumnezeu. — Testimonies for the Church 6:294, 295.LB 85.1

Milă și iubire — Mi s-a arătat că în mijlocul celor care acceptă adevărul prezent se află mulți ale căror înclinații și caractere au nevoie de convertire. Fiecare care pretinde a fi creștin trebuie să se examineze și să vadă dacă este la fel de bun și de atent cu semenii lui cum dorește ca ei să fie față de el. Când se face acest lucru va exista o expunere care este după modelul divin.LB 85.2

Domnul este onorat de faptele noastre de milă și de manifestarea unui respect plin de înțelegere fața de cei nefericiți și suferinzi. Văduvele și orfanii au nevoie de mai mult decât iubirea noastră. Ei au nevoie de simpatie, de îngrijire, de cuvinte pline de compasiune, de o mână de ajutor pentru a-i așeza acolo unde pot învăța să se ajute singuri. Toate faptele făcute pentru cei care au nevoie de ajutor sunt ca făcute pentru Hristos. Ar trebui să studiem felul în care a lucrat El pentru a ști cum să-i ajutăm pe cei nenorociți. El nu a refuzat să lucreze pentru cei care au făcut greșeli. Faptele Sale de milă erau pentru fiecare categorie: atât neprihăniți cât și păcătoși. Îi vindeca de boli pe toți deopotrivă și le dădea lecții și învățături dacă ei cereau cu umilință.LB 85.3

Cei care pretind a crede în Hristos trebuie să-L reprezinte prin fapte de bunătate și de milă. Aceștia nu vor ști până la ziua judecății cât bine au făcut căutând să urmeze exemplul Mântuitorului. — Letter 140, 1908.LB 86.1

Bunătatea, cheia spre o evanghelizare mai mare — Dacă ne-am umili înaintea lui Dumnezeu și am fi buni, curtenitori, blânzi și miloși ar fi o sută de convertiri la adevăr acolo unde acum este numai una. — Testimonies for the Church 9:189.LB 86.2