Pericolul citirii de povestiri incitante

Ce să citească copiii noștri? Aceasta este o întrebare serioasă, care necesită un răspuns serios. Sunt îngrijorată să văd în familiile păzitorilor Sabatului reviste și ziare care conțin povești care nu lasă nici un fel de impresii înspre bine asupra minții copiilor și tinerilor. I-am urmărit pe cei care și-au cultivat gustul pentru închipuiri. Ei au avut privilegiul de a asculta adevărul, de a se familiariza cu temeliile credinței noastre; însă au crescut până la anii de maturitate lipsiți de evlavia și credincioșia practică.SB 170.1

Cei care citesc povestiri frivole și romane nu își pot îndeplini datoriile vieții. Ei trăiesc într-o lume ireală. Am urmărit copii cărora li s-a îngăduit să-și facă obiceiul de a citi astfel de povești. Fie că sunt acasă sau nu, ei sunt neliniștiți, visători, nu sunt în stare să poarte discuții chiar cu privire la cele mai obișnuite subiecte. Gândirea și conversația cu un conținut religios au fost cu totul străine de mintea lor. Cultivându-și pofta pentru povești senzaționale, gustul minții este pervertit, iar mintea nu este mulțumită până când nu este hrănită cu această hrană nesănătoasă. Nu mă pot gândi la un nume mai potrivit pentru cei care își îngăduie astfel de lecturi decât de bețivi mintali. Obiceiurile necumpătate în privința lecturii au asupra creierului un efect asemănător cu acela al obiceiului necumpătării în mâncare și băutură asupra corpului.^{243Counsels to Parents, Teachers and Students, 132-135}SB 170.2

Înainte de a primi adevărul prezent, mulți și-au făcut obiceiul de a citi romane. Atașându-se bisericii, ei au făcut un efort de a birui acest obicei. A așeza înaintea acestei clase de oameni cărți similare celor pe care le-au dat la o parte este ca și cum ai oferi băuturi amețitoare bețivului. Cedând ispitei care îi asaltează continuu, își vor pierde în curând gustul pentru lectura sănătoasă. Ei nu au interes pentru studiul Bibliei. Puterile lor morale sunt slăbite. Păcatul le apare din ce în ce mai puțin respingător. Se dovedește o necredincioșie tot mai mare și dezgust pentru datoriile practice ale vieții. Din momentul în care mintea ajunge pervertită, aceasta este gata să apuce orice material scris cu un caracter stimulant. În acest fel se deschide calea pentru Satana, ca să aducă sufletul cu totul sub stăpânirea sa.^{244Testimonies for the Church 7:203.}SB 170.3