Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Sfaturi pentru biserică

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Gelozia și căutarea de greșeli

    Mă doare să văd limbi nestăpânite printre membrii bisericii. Sunt limbi mincinoase, care se hrănesc cu discordia. Acestea sunt limbi viclene, care șușotesc tot timpul. Există flecăreală, amestec impertinent în treburile altora, batjocură dibace. Printre iubitorii bârfei, sunt unii care acționează din curiozitate, alții din gelozie și mulți din ură împotriva acelora prin care Dumnezeu i-a mustrat. Toate aceste elemente discordante sunt la lucru. Unii își ascund sentimentele lor adevărate, în timp ce alții sunt gata să facă cunoscut tot ceea ce știu sau bănuiesc rău împotriva altora.SB 176.3

    Am văzut că tocmai acest spirit de mărturie falsă, care întoarce adevărul în minciună, binele în rău și nevinovăția în nelegiuire, este acum la lucru. Satana tresaltă când vede starea poporului care se pretinde a fi al lui Dumnezeu. În timp ce mulți își neglijează propriile lor suflete, ei caută cu nerăbdare orice ocazie de a-i critica și condamna pe alții. Toți avem defecte de caracter și nu este greu a găsi la alții ceva pe care gelozia să-l poată interpreta în dauna acestora. “Acum”, spun aceștia, care s-au făcut ei înșiși judecători, “avem dovezi. Îi vom încleșta cu o acuzație de care nu se vor putea apăra”. Ei așteaptă o ocazie potrivita și apoi își desfac maldărul cu bârfe picante.SB 176.4

    În efortul de a ajunge o anumită țintă, persoanele care prin natura lor au o imaginație puternică sunt în primejdia de a se înșela pe ele însele și de a-i înșela și pe alții. Ele adună cuvinte nechibzuite de la alții, fără a ține seama că vorbele pot fi rostite în pripă și de aceea ele nu pot reflecta sentimentele reale ale celui ce le rostește. Însă acele remarci, adesea atât de ușuratice, încât nu sunt demne de a fi luate în seamă, sunt privite prin ochelarii lui Satana, care măresc mult de tot, sunt cumpănite și repetate până când mușuroaiele de cârtiță ajung munți. Este oare iubire creștină aceea de a strânge orice zvon, de a dezgropa tot ceea ce ar arunca suspiciune asupra caracterului altcuiva și apoi să-ți găsești plăcere în a le folosi spre a-i face rău? Satana tresaltă atunci când îl poate defăima sau răni pe cel care îl urmează pe Hristos. El este “pârâșul fraților”. Să-l ajute oare creștinii în această lucrare?SB 176.5

    Ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu vede defectele tuturor și patimile care-i stăpânesc și, cu toate acestea, El rabdă greșelile noastre și are milă față de slăbiciunile noastre. El cere poporului Său să nutrească același spirit de blândețe și îngăduință. Adevărații creștini nu vor tresaltă, expunând greșelile și defectele altora. Ei se vor îndepărta de tot ceea ce este viclenie și josnicie, ațintindu-și mintea asupra a ceea ce este atrăgător și plăcut. Pentru creștin, fiecare faptă de căutare de greșeli, fiecare cuvânt de critică sau condamnare este dureros.255Testimonies for the Church 5:94-96.SB 177.1

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents