“Voi nu sunteți ai voștri”

Fără îndoială, noi credem că Isus vine în curând. Aceasta nu este o poveste pentru noi; este o realitate. Când va veni, El nu ne va curați de păcatele noastre, nu va îndepărta defectele din caracterele noastre și nu ne va vindeca de neputințele firii noastre. Toate aceste lucruri s-au făcut înainte de acel moment.SB 214.4

Când va veni Domnul, cei care sunt sfinți vor fi sfinți și mai departe. Cei care și-au păstrat trupurile și spiritul în sfințenie și cinste vor primi atunci atingerea desăvârșită a nemuririi. Însă cei care sunt nedrepți, nesfințiți și întinați, vor rămâne astfel și mai departe. Atunci nu se va mai face pentru ei nici o lucrare de îndepărtare a defectelor lor și de dăruire a unor caractere sfinte. Toate aceste lucruri trebuie să se facă în acest timp de probă. Acum se aduce la îndeplinire această lucrare pentru noi.SB 215.1

Noi ne aflăm într-o lume care se împotrivește neprihănirii și curăției de caracter și creșterii în har. Oriunde privim, nu vedem decât întinare și stricăciune, distrugere și păcat. Și care este lucrarea pe care trebuie să o facem chiar înainte de a primi nemurirea? Este aceea de a ne păstra trupurile în sfințenie, spiritul în curăție, pentru a rămâne nepătați în mijlocul întinăciunii care abundă în jurul nostru în aceste zile de pe urmă.SB 215.2

“Nu știți că trupul vostru este templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi, și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 19.20.)SB 215.3

Noi nu suntem ai noștri. Am fost cumpărați cu un preț scump, cu înseși suferințele și moartea Fiului lui Dumnezeu. Dacă am putea înțelege acest lucru, dacă am fi conștienți pe deplin de acest lucru, atunci am simți că avem marea responsabilitate de a ne menține în cea mai bună stare de sănătate, ca să-i putem aduce lui Dumnezeu cea mai bună slujbă. Însă atunci când facem tot ce voim, pe seama vitalității noastre, și ne micșorăm puterea și ne întunecăm mintea, noi păcătuim împotriva lui Dumnezeu. Urmând această cale, noi nu îl proslăvim pe Dumnezeu în trupul și duhul nostru, care îi aparțin, ci comitem o mare greșeală în ochii Lui.^{363Testimonies for the Church 2:354-356.}SB 215.4