Armonia și unitatea constituie cea mai puternică mărturie a noastră

Nu opoziția lumii este cel mai mare pericol pentru noi; ci răul nutrit în inimile așa-zișilor credincioși, care lucrează cel mai mare dezastru și întârzie cel mai mult programul cauzei lui Dumnezeu. Nu există o cale mai sigură de a ne slăbi spiritualitatea decât prin a fi invidioși, suspicioși unul față de altul, căutând greșeli și făcând presupuneri rele. “Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească. Căci acolo unde este duh de ceartă, este tulburare și tot felul de fapte rele. Înțelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică.” (Iacov 3, 15-18.)SB 44.4

Armonia și unitatea care există între oameni cu caractere diferite constituie cea mai puternică mărturie care poate fi adusă, că Dumnezeu a trimis pe Fiul Său în lume pentru a-i mântui pe păcătoși. Este privilegiul nostru să aducem această mărturie. Însă, pentru a face acest lucru, trebuie să ne așezăm sub comanda lui Hristos. Caracterele noastre trebuie modelate în armonie cu caracterul Său, voința noastră trebuie supusă voinței Lui. Atunci vom lucra împreună fără nici un gând de conflict.SB 44.5

Micile deosebiri asupra cărora se zăbovește conduc la acțiuni care distrug părtășia creștină. Să nu îngăduim vrăjmașului să câștige astfel avantaj asupra noastră. Să ne apropiem tot mai mult de Dumnezeu și unii de alții. Atunci vom fi ca niște pomi ai neprihănirii, sădiți de Domnul și udați de râul vieții; și cât de roditori vom fi! Nu a spus Hristos: “Dacă aduceți multă roadă, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit!” (Ioan 15, 8.)SB 45.1

Când rugăciunea Domnului Hristos este crezută pe deplin, când sfaturile Sale sunt aduse în viața de zi cu zi a poporului lui Dumnezeu, unitatea de acțiune va fi văzută în rândurile noastre. Frate va fi legat cu frate prin legăturile de aur ale dragostei lui Hristos. Numai Spiritul lui Dumnezeu poate produce această unitate. Cel care S-a sfințit pe Sine însuși îi poate sfinți și pe ucenicii Săi. Uniți cu El, ei vor fi uniți și unii cu alții, în cea mai sfântă credință. Când ne vom da toată silința pentru această unitate, așa cum dorește Dumnezeu să ne străduim pentru ea, aceasta va veni la noi.^{6Testimonies for the Church 8:242-243.}SB 45.2

Dumnezeu nu cere un număr mare de instituții, clădiri mari, etalare exterioară, ci o acțiune armonioasă a poporului Său deosebit, un popor ales de Dumnezeu și prețios, ai cărui membri sunt uniți unii cu alții, viața lor fiind ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Fiecare om trebuie să stea în partea lui și la locul lui, exercitând o influență bună în gând, cuvânt și faptă. Când toți lucrătorii lui Dumnezeu vor face acest lucru, numai atunci lucrarea Lui va fi un întreg simetric.^{7Testimonies for the Church 8:183.}SB 45.3

Domnul cheamă oameni cu credință autentică și cu minți sănătoase, oameni care să facă distincție între ceea ce este adevărat și ceea ce este fals. Fiecare ar trebui să fie în gardă, să studieze și să pună în practică lecțiile date în capitolul 17 din Ioan și să păstreze o credință vie în adevărul pentru acest timp. Noi avem nevoie de acea stăpânire de sine, care să ne facă în stare să ne aducem obiceiurile în armonie cu rugăciunea lui Hristos.^{8Testimonies for the Church 8:239.1.}SB 45.4

Inima Mântuitorului dorește ca urmașii Săi să îndeplinească scopul lui Dumnezeu în toată mărimea și profunzimea sa. Ei trebuie să fie una cu El, chiar dacă sunt răspândiți pretutindeni pe fața pământului. Însă Dumnezeu nu îi poate face una în Hristos decât dacă ei sunt dispuși să renunțe la calea lor pentru calea Lui.^{9Testimonies for the Church 8:243.1.}SB 45.5