Daniel — un exemplu de viață sfințită
Viața lui Daniel constituie o ilustrație inspirată a ceea ce înseamnă un caracter sfințit. Ea prezintă o lecție pentru toți, și în special pentru tineri. O conformare strictă față de cerințele lui Dumnezeu este benefică pentru sănătatea trupului și a minții. Pentru a putea atinge cel mai înalt standard al realizărilor morale și intelectuale, este necesar să căutăm înțelepciune și putere la Dumnezeu și să dovedim o cumpătare strictă în toate obiceiurile vieții. Cu cât mai fără vină a fost comportamentul lui Daniel, cu atât mai mare a fost ura nutrită împotriva lui de către vrăjmașii săi. Ei erau plini de furie, pentru că nu puteau găsi nimic în caracterul lui moral sau în îndeplinirea datoriilor lui, pe baza căruia să-și poată întemeia o plângere împotriva lui. “Atunci oamenii aceștia au zis: ‘Nu vom găsi nici un cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel, afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului Lui!’” (Versetul 16.)SB 52.3
Ce lecție este prezentată aici pentru creștini! Ochii aprigi ai invidiei erau ațintiți zi de zi asupra lui Daniel; privirile lor erau pline de ură; cu toate acestea, ei nu puteau spune că vreun cuvânt sau vreo faptă a vieții lui era greșită. Totuși, el nu avea nici o pretenție de sfințire, ci a făcut ceea ce era infinit mai bine — a trăit o viață de credincioșie și consacrare.SB 53.1
Regele emite decretul. Daniel știe de scopul vrăjmașilor săi de a-l distruge. Însă el nu își schimbă modul de viață nici măcar într-o privință. Cu calm, el își îndeplinește datoriile obișnuite, iar la ceasul rugăciunii se duce în camera lui și, cu ferestrele deschise către Ierusalim, își înalță cererile către Dumnezeul cerurilor. Prin felul cum procedează, el declară fără teamă că nici o putere pământească nu are dreptul să se interpună între el și Dumnezeu și să-i spună cui trebuie sau nu să se închine. Ce bărbat nobil și al principiului! El stă înaintea lumii de astăzi ca un exemplu vrednic de urmat, ca un creștin statornic și credincios. El se îndreaptă către Dumnezeu cu toată inima lui, deși e conștient că moartea va fi pedeapsa pentru devoțiunea lui.SB 53.2
“Atunci împăratul a poruncit să-l aducă pe Daniel și să-l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat cuvântul și i-a zis lui Daniel: ‘Dumnezeul tău, căruia necurmat îi slujești, să te scape!’” (Versetul 16.)SB 53.3
În zorii dimineții, monarhul s-a grăbit spre groapa cu lei și a strigat: “Daniele, robul Dumnezeului Celui viu, a putut Dumnezeul căruia îi slujești necurmat să te scape de lei?” (Versetul 20.) Vocea profetului s-a auzit cu răspunsul: “Veșnic, să trăiești împărate! Dumnezeul meu a trimis pe îngerul Său și a închis gurile leilor, care nu mi-au făcut nici un rău, pentru că am fost găsit nevinovat înaintea Lui. Și nici înaintea ta, împărate, n-am făcut nimic rău.”SB 53.4
“Atunci împăratul s-a bucurat foarte mult și a poruncit să scoată pe Daniel din groapă. Daniel a fost scos din groapă și nu s-a găsit nici o rană pe el, pentru că avusese încredere în Dumnezeul său.” (Versetele 22-23.) Astfel a fost eliberat slujitorul lui Dumnezeu. Iar cursa pe care i-o întinseseră vrăjmașii lui spre nimicire s-a dovedit a fi spre propria lor ruină. La porunca împăratului, ei au fost aruncați în groapa cu lei și au fost devorați într-o clipă de animalele acelea sălbatice.SB 53.5
Pe măsură ce se apropia încheierea celor șaptezeci de ani de captivitate, mintea lui Daniel a început să fie tot mai mult preocupată de profețiile lui Ieremia.SB 53.6
Daniel nu vine cu pretenții de credincioșie înaintea Domnului. În loc de a pretinde că este curat și sfânt, acest profet onorat se identifică el însuși cu păcătoșenia reală a lui Israel. Înțelepciunea pe care i-a dat-o Dumnezeu a fost pe departe superioară înțelepciunii marilor oameni ai lumii, tot așa după cum lumina care strălucește pe cer la amiază este mai strălucitoare decât cea mai slabă dintre toate. Așadar, considerați rugăciunea ieșită de pe buzele acestui bărbat ca fiind mult prețuită de cer. Cu adâncă umilință, cu lacrimi și sfâșiere de inima, el se roagă pentru el însuși și pentru poporul lui Dumnezeu, mărturisindu-și propria nevrednicie și recunoscând măreția și slava Domnului.SB 53.7
În timp ce Daniel își înalță rugăciunea, îngerul Gabriel vine în zbor de la curțile cerești pentru a-i spune că cererile lui au fost auzite și ascultate. Acestui înger puternic i-a fost dată însărcinarea de a-i da pricepere și înțelepciune și să deschidă înaintea lui tainele veacurilor viitoare. Astfel, în timp ce căuta cu seriozitate să cunoască și să înțeleagă adevărul, Daniel a fost adus în legătură cu solul delegat al cerului.SB 54.1
Ca răspuns la rugăciunea lui, Daniel nu a primit numai lumina și adevărul de care el și poporul lui aveau cea mai mare nevoie, ci o viziune a marilor evenimente ale viitorului, chiar până la venirea Mântuitorului lumii. Cei care pretind că sunt sfințiți în timp ce nu au dorința de a cerceta Scripturile sau să se lupte cu Dumnezeu în rugăciune pentru o mai clară înțelegere a adevărului biblic, nu știu ce este adevărata sfințire.SB 54.2
Daniel a vorbit cu Dumnezeu. Cerul s-a deschis înaintea lui. Însă marile onoruri care i-au fost acordate au fost rezultatul umilinței sale și al unor căutări stăruitoare. Toți cei care cred din inimă Cuvântul lui Dumnezeu vor flămânzi și vor înseta după cunoașterea voii Sale. Dumnezeu este autorul adevărului. El iluminează înțelegerea întunecată și dă minții omenești puterea de a observa și pricepe adevărurile pe care El le-a descoperit.SB 54.3
Marile adevăruri descoperite de Mântuitorul lumii sunt pentru aceia care caută după adevăr ca după o comoară ascunsă. Daniel era un bărbat în vârstă. Și-a petrecut viața în mijlocul agitației pline de fascinație de la o curte păgână, mintea lui ducând povara treburilor unui mare imperiu. Cu toate acestea, el a lăsat deoparte toate aceste lucruri și și-a smerit sufletul înaintea lui Dumnezeu, căutând să cunoască planurile Celui Prea înalt. Iar ca răspuns la cererile lui fierbinți, din curțile cerești a fost transmisă lumină pentru cei care vor trăi în timpul din urmă. Cu câtă stăruința ar trebui atunci să-L căutăm pe Dumnezeu, pentru ca El să ne dea pricepere să înțelegem adevărurile aduse nouă din ceruri!SB 54.4
Daniel a fost un slujitor devotat al Celui Prea Înalt. Lunga lui viață a fost plină de fapte nobile de slujire pentru Domnul Său. Curăția caracterului lui și credincioșia lui neșovăielnică sunt egalate doar de umilința inimii și pocăința lui înaintea lui Dumnezeu. Repetăm, viața lui Daniel constituie o ilustrare inspirată a ceea ce înseamnă adevărata sfințire.SB 54.5