Inima mea este tulburată profund de scenele care au trecut pe dinaintea mea în timpul nopții trecute. În timpul nopții, i-am auzit pe unii dintre frații mei făcând propuneri cu care nu pot să fiu de acord. Declarațiile pe care le-au făcut ei indică faptul că se află pe o cale greșită, că nu au o experiență care îi va păzi de amăgire. Am fost întristată să aud de pe buzele unora dintre frații noștri expresii care nu arată nici credință în Dumnezeu, nici credincioșie față de adevărul Său. Au fost făcute propuneri care, dacă vor fi urmate, vor duce departe de calea cea dreaptă și îngustă. SA2 104.3
Unii cred că, dacă oamenilor cu talente superioare li s-ar fi plătit salarii mai mari, aceștia ar fi rămas în mijlocul nostru și ar fi putut fi realizată o lucrare mai mare și mai cuprinzătoare, iar lucrarea adevărului ar fi stat pe o platformă mai înaltă. SA2 104.4
Cu privire la subiectul acesta, am primit îndrumări de la Acela care nu greșește niciodată. Să presupunem că planul acesta ar fi fost urmat. „Cine”, întreb, „este competent să evalueze adevărata capacitate de a fi folositori și influența tovarășilor de lucru?” Nimeni nu este calificat să judece capacitatea altuia de a fi folositor în slujba lui Dumnezeu. SA2 104.5
Poziția sau funcția pe care poate să o dețină cineva nu este singurul indiciu al capacității lui de a fi folositor în lucrarea lui Dumnezeu, ci dezvoltarea unui caracter creștin, prin sfințirea [187] Duhului care îl va face să aibă influență spre bine. În evaluarea făcută de Dumnezeu, valoarea serviciului este dată de nivelul credincioșiei lucrătorului. SA2 104.6
Dumnezeu acceptă serviciile acelora care sunt părtași ai naturii divine. Fără Hristos, omul nu poate să facă nimic. Numai dragostea față de Dumnezeu și față de oameni așază făpturile omenești pe un teren avantajos înaintea lui Dumnezeu. Ascultarea de porunca divină ne face în stare să ajungem conlucrători cu Dumnezeu. Dragostea este un rod produs de pomul creștin, un rod ce este asemenea frunzelor pomului vieții pentru vindecarea neamurilor. — Manuscrisul 108, 1903 SA2 104.7