Go to full page →

CântareaCântărilor 4 NTR — CântareaCântărilor 4

1 Ce frumoasă ești, iubito, ce frumoasă ești! Ochii tăi sînt ochi de porumbiță, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. NTR — CântareaCântărilor 4:1

2 Dinții tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. NTR — CântareaCântărilor 4:2

3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta. NTR — CântareaCântărilor 4:3

4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji. NTR — CântareaCântărilor 4:4

5 Amîndouă țîțele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini. NTR — CântareaCântărilor 4:5

6 Pînă se răcorește ziua, și pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, și la tine, deal de tămîie. NTR — CântareaCântărilor 4:6

7 Ești frumoasă de tot, iubito, și n'ai nici un cusur. NTR — CântareaCântărilor 4:7

8 Vino cu mine din Liban, mireaso, vino cu mine din Liban! Privește din vîrful muntelui Amana, din vîrful muntelui Senir și Hermon, din vizuinile leilor, din munții pardoșilor! NTR — CântareaCântărilor 4:8

9 Mi-ai răpit inima, soro, mireaso, mi-ai răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele dela gîtul tău! NTR — CântareaCântărilor 4:9

10 Ce lipici în desmierdările tale, soro, mireaso! Desmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și mirezmele tale sînt mai plăcute decît toate miroznele! NTR — CântareaCântărilor 4:10

11 Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află supt limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. NTR — CântareaCântărilor 4:11

12 Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. NTR — CântareaCântărilor 4:12

13 Odraslele tale sînt o grădină de rodii, cu cele mai alese roade, mălini negri și nard; NTR — CântareaCântărilor 4:13

14 nard și șofran, trestie mirositoare și scorțișoară, cu tot felul de tufari de tămîie, smirnă și aloe, cu cele mai alese mirezme. NTR — CântareaCântărilor 4:14

15 O fîntînă din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. NTR — CântareaCântărilor 4:15

16 Scoală-te, crivățule! Vino, vîntule de miazăzi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! -Să intre iubitul meu în grădina lui, și să mănînce din roadele ei alese! - NTR — CântareaCântărilor 4:16