Adelaide, Australia,
12 octombrie 1896
Cei care se află în poziții de răspundere nu trebuie să adopte extravaganța și îngăduința de sine practicate în lume, deoarece ei nu-și pot permite acest lucru și chiar dacă ar putea, principiile creștine nu le-ar îngădui. În aceste timpuri, trebuie să fie vestite învățături în multe domenii. “Pe cine vrea el să învețe înțelepciunea? Cui vrea să dea învățături? Unor copii înțărcați de curând, luați de la țâță? Căci dă învățătură peste învățătură, învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo.” Aceasta este metoda prin care părinții credincioși trebuie să îi învețe pe copiii lor Cuvântul lui Dumnezeu, cu răbdare. “Ei bine! Prin niște oameni cu buzele bâlbâitoare și cu vorbirea străină va vorbi poporului acestuia Domnul. El îi zicea; ‘Iată odihna; lăsați pe cel ostenit să se odihnească, iată locul de odihnă!’ Dar ei n-au vrut să asculte și pentru ei cuvântul Domnului va fi: ‘învățătură peste învățătură, învățătură peste învățătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puțin aici, puțin acolo’, ca mergând, să cadă pe spate și să se zdrobească, să dea în laț și să fie prinși”. De ce? — Pentru că ei nu au ascultat Cuvântul Domnului, care le-a fost adresat. MP 418.2
Aceste cuvinte se referă la cei care nu au primit învățătura, ci au preferat propria înțelepciune și au ales să lucreze în armonie cu propriile idei. Domnul îi supune pe oameni unui test de verificare, ca să aleagă fie să urmeze sfatul Său, fie să îl refuze și să lucreze în conformitate cu părerile proprii, iar atunci, Domnul îi va lăsa să ajungă la rezultatul inevitabil. În toate căile noastre și în toate lucrările pe care le îndeplinim în slujba lui Dumnezeu, El ne spune: “Dă-Mi inima ta”. Dumnezeu dorește să avem un spirit supus și gata de a se lăsa învățat. Excelența rugăciunii este dată de faptul că ea izvorăște dintr-o inimă iubitoare și ascultătoare. MP 419.1
Dumnezeu cere de la oamenii Săi lucruri precise, iar dacă ei spun: Nu vreau să fac lucrul acesta cu toată inima, Domnul îi lasă să-și urmeze propria presupusă înțelepciune, lipsită de călăuzirea cerească, până când se împlinește Scriptura (Isaia 28, 13). Nu trebuie să spuneți: Voi urma călăuzirea lui Dumnezeu până la un anumit punct care este în armonie cu judecata mea, iar apoi să rămâneți cu fermitate la propriile idei, refuzând să vă lăsați modelați după chipul Domnului. În primul rând, întrebați-vă: Este aceasta voința lui Dumnezeu? și nu: Este aceasta opinia sau judecata lui _____? MP 419.2
Totul trebuie să fie înțeles în lumina exemplului lui Hristos. El este adevărul. El este adevărata Lumină care luminează pe orice om venind în lume. Ascultați cuvintele Sale, imitați exemplul Său de renunțare și sacrificiu de sine și priviți la meritele Domnului Hristos, pentru ca slava caracterului Său să fie revărsată asupra voastră. Cei care îl urmează pe Hristos nu trăiesc pentru a-și satisface propria imagine de sine. Standardele omenești sunt ca niște trestii slabe. Standardul Domnului este desăvârșirea caracterului. MP 419.3
“Căci Domnul Se va scula ca la muntele Perațim și Se va mânia ca în Valea Gabaonului, ca să-și facă lucrarea, lucrarea lui ciudată, ca să-și împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. Acum, nu batjocoriți, ca nu cumva să vi se strângă mai tare legăturile, căci am aflat de la Domnul, Dumnezeul oștirilor, că nimicirea întregii țări este hotărâtă”. Citiți Deuteronom 7, 6. Citiți întregul capitol și, de asemenea, capitolele 1 și 8. Aceste lucruri mi-au fost prezentate ca fiind solia Domnului. Ele sunt scrise pentru avertizarea noastră, a acelora peste care vine sfârșitul lumii. MP 420.1
Trebuie să avem în instituțiile noastre oameni care vor asculta Cuvântul Domnului, vor prețui și vor respecta vocea Sa. Când o persoană aflată în vreuna dintre instituțiile noastre își va susține și își va impune propria judecată ca fiind mai presus de orice, nu veți avea nevoie de nicio altă dovadă mai mare că acel om nu se cunoaște pe sine și nu este calificat să conducă. El va face greșeli și, în loc de a repara, va aduce pagube. El nu este conștient nici de responsabilitățile implicate de relația lui cu Dumnezeu, nici de acelea cu privire la relația cu semenii. MP 420.2
“Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi?” Cei umiliți înaintea lui Dumnezeu nu vor lupta să obțină răspunderi mai mari, ci vor considera că au de făcut o lucrare deosebită și vor fi credincioși față de datoria lor. O educație care oferă învățătură după învățătură, atât prin cuvânt, cât și prin exemplu, poate să aducă un mare beneficiu în instituțiile noastre, în orice domeniu. Dacă tu, fratele meu, ai fi învățat în școala lui Hristos să fii blând și smerit cu inima, te-ai afla întotdeauna pe un teren sigur. Tu nu ai un caracter echilibrat și nu poți să te bazezi pe propria judecată în toate lucrurile. Metoda omenească este aceea de a formula planuri și metode , dar Dumnezeu stabilește principii. Omul se străduiește să-și facă datoria mai ușoară și să o adapteze propriului caracter firesc, dar viața este un câmp de luptă, viața este o alergare în care omul trebuie să se angajeze cu toate puterile, dacă vrea să fie biruitor.... MP 420.3
Întrebarea la care trebuie să ne gândim este aceasta: Avem noi atributele lui Hristos? Scuzele nu au nicio valoare. Omul care se teme de Dumnezeu nu trebuie să fie dominat de circumstanțe, de pofte și de pasiuni, ci el trebuie să fie cel care are controlul asupra lor. Creștinul nu trebuie să fie înrobit de niciun obicei cultivat sau moștenit, ci să-și stăpânească pasiunile animalice și să fie liber de sclavia obiceiurilor. MP 421.1
Noi nu trebuie să fim niște victime ale circumstanțelor, ci să controlăm orice situație, conduși de principiile învățate de la cel mai mare învățător pe care L-a cunoscut vreodată lumea. Poziția solemnă în care ne aflăm astăzi față de lume, responsabilitățile sfinte și datoriile încredințate nouă de Domnul nu trebuie să fie lăsate de-o parte, până când circumstanțele vor fi favorabile. Principiul sacrificiului și al renunțării la sine, așa cum a fost manifestat de Domnul Hristos, al lui Ioan Botezătorul, al lui Daniel și al celor trei tovarăși, trebuie să treacă asemenea lamei plugului peste toate obiceiurile ereditare și cultivate, indiferent de circumstanțe. MP 421.2
Vă întreb: Este Împărăția lui Dumnezeu în inima voastră? Oamenii lui Dumnezeu trebuie să fie niște oameni de acțiune, întotdeauna pregătiți, întotdeauna la dispoziția lui Isus Hristos. Vine timpul când, pentru o clipă, putem să stăm pe un teren sigur, iar în clipa următoare, să simțim că ne fuge pământul de sub picioare. Cutremurele vor avea loc acolo unde ne așteptăm mai puțin. MP 421.3
Creștinismul are o semnificație mult mai vastă decât i-a fost dată până acum. El nu este un crez. Este Cuvântul Aceluia care a trăit și trăiește în veșnicii. Este un principiu activ și dătător de viață, care ia în stăpânire mintea, inima, motivațiile și întreaga ființă. Creștinismul — oh, dacă am putea să avem experiența lucrării lui asupra noastră! Aceasta este o experiență personală vitală, care înalță și înnobilează întreaga făptură. Fiecare om este răspunzător față de Dumnezeu, care a asigurat suficiente resurse ca toți să primească binecuvântarea aceasta. Totuși mulți nu o primesc, deși Domnul Hristos a cumpărat-o pentru ei cu un preț infinit. Ei nu au căutat să obțină binecuvântarea care se afla la îndemâna lor și, ca urmare, au păstrat trăsăturile unui caracter neplăcut, iar păcatul zace la ușa lor. În timp ce pretind că sunt evlavioși, Satana îi folosește ca slujitori ai lui pentru a dărâma și pentru a încurca acolo unde crede el că este locul cel mai potrivit. Ei exercită o influență dăunătoare pentru sufletul multora dintre cei care au nevoie de un exemplu pentru a fi ajutați pe calea spre cer. MP 421.4
Cine sunt supușii împărăției lui Dumnezeu? — toți cei care fac voia Sa. Ei au neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt. Membrii împărăției lui Hristos sunt fii ai lui Dumnezeu, parteneri în marea Sa întreprindere. Aleșii lui Dumnezeu sunt un neam sfânt, un popor deosebit, o seminție aleasă pentru a vesti slava Celui ce i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. Ei sunt sarea pământului, lumina lumii. Ei sunt niște pietre vii, o preoție împărătească. Ei sunt colaboratori și părtași cu Domnul Isus Hristos. Aceștia sunt cei care îl urmează pe Miel, oriunde va merge.... MP 422.1
Există drepturi care îi aparțin fiecărui individ. Noi avem identitate și personalitate proprii. Nimeni nu își poate confunda identitatea cu aceea a unei alte persoane. Toți trebuie să acționeze pentru ei înșiși, în conformitate cu îndemnurile propriei conștiințe. În ce privește responsabilitatea și influența noastră, suntem răspunzători față de Dumnezeu, deoarece de la El primim viață. Nu primim viață din natura umană, ci numai de la Dumnezeu. Noi suntem proprietatea Sa atât prin creație, cât și prin răscumpărare. Trupurile noastre nu ne aparțin, așa că nu le putem trata cum dorim, deteriorându-le prin obiceiuri care duc la ruină și făcându-le incapabile să-I aducă o slujire desăvârșită lui Dumnezeu, Viața și toate capacitățile noastre îi aparțin Lui. El ne poartă de grijă în fiecare moment, El păstrează în viață mașinăria vie a organismului nostru și, dacă am fi lăsați singuri doar o clipă, noi am muri. Suntem dependenți de Dumnezeu în mod absolut. MP 422.2
Odată ce înțelegem relația noastră cu Dumnezeu și relația Sa cu noi, am învățat o lecție importantă. Cuvintele: “Voi nu sunteți ai voștri, căci ați fost cumpărați cu un preț”, ar trebui să răsune fără încetare în memoria noastră, ca să putem recunoaște întotdeauna dreptul de proprietate al lui Dumnezeu asupra talentelor și avuțiilor noastre, asupra influenței noastre și a întregii noastre făpturi. Trebuie să învățăm cum să tratăm acest dar al lui Dumnezeu, în minte, în suflet și în trup, pentru ca, în calitate de proprietate răscumpărată a lui Hristos, să-I putem aduce un serviciu sănătos și plin de viață. MP 423.1
*****