Își dau seama acei creștini care trăiesc cel mai aproape de Hristos cât de sfinți sunt ei?

“Cu cât te apropii mai mult de Isus, cu atât mai greșit vei apare în ochii tăi proprii, căci vederea ta va fi mai clară iar imperfecțiunile tale vor fi văzute în contrast mare și distinct cu natura Sa perfectă. Aceasta este dovada că amăgirile Satanei și-au pierdut puterea; căci influența vie a Spiritului lui Dumnezeu se trezește în tine.” — Steps to Christ, 64, 65.Cr 156.5

“Cu cât contemplăm mai mult caracterul lui Hristos și experimentăm mai mult puterea Sa mântuitoare, cu atât mai bine ne vom da seama de slăbiciunea și imperfecțiunea noastră proprie și cu atât mai serios vom privi spre El ca tărie a noastră și Răscumpărător al nostru.” — The Sanctified Life, 83.Cr 156.6

“Cu cât venim mai aproape de Isus și cu cât discernem mai clar curăția caracterului Său, cu atât mai clar vom vedea păcătoșenia mare a păcatului și cu atât mai puțin vom dori să ne înălțăm pe noi înșine. În noi va exista o continuă înălțare a sufletului spre Dumnezeu, o continuă, sinceră și sfâșietoare de inimă mărturisire a păcatelor și umilire a inimii înaintea Lui. Pocăința noastră va deveni mai profundă la fiecare pas de înaintare în experiența noastră creștină.” — The Acts of the Apostles, 561.Cr 156.7

“Aceia care trec prin experiența sfințirii pe care o găsim în Biblie, vor manifesta un spirit de umilință. Ca și Moise, ei au avut o vedere a maiestății extraordinare a sfințeniei și simt nevrednicia lor proprie în contrast cu curăția și desăvârșirea slăvită a Celui Infinit.” — The Great Controversy, 470.Cr 157.1

“Aceia care caută cu adevărat desăvârșirea caracterului creștin, nu vor permite niciodată în mintea lor gândul că ei sunt fără păcat.” — The Sanctified Life, 7.Cr 157.2

“Cu cât distanța între ei și Mântuitorul lor este mai mare, cu atât mai drepți ei apar în ochii lor proprii.” — The Sanctified Life, 8.Cr 157.3

“Niciunul care pretinde că este sfânt, nu este cu adevărat sfânt. Aceia care sunt înregistrați ca sfinți în curțile din ceruri, nu sunt conștienți de acest fapt și sunt ultimii care să se laude cu bunătatea lor proprie.” — The Signs of the Times, 26 februarie, 1885.Cr 157.4