Mulțumirea

Orice femeie, când este în perspectivă să devină o mamă, oricare ar fi anturajul ei, să încurajeze mereu o dispoziție fericită, veselă și mulțumită, știind că ea va fi răsplătită înzecit pentru toate sforțările ei în această direcție, atât în ce privește fizicul, cât și moralul și caracterul copilului ei. Dar nu numai atât. Ea poate, prin deprinderea ei, de a cugeta la lucruri îmbucurătoare, să încurajeze o stare de spirit veselă care să se răsfrângă asupra propriei ei fericiri și să aducă bucurie spirituală în familia ei și printre acei cu care ea vine în legătură, și aceasta va contribui în mare măsură la sănătatea ei fizică. Aceasta va da o forță izvoarelor de viață, iar sângele ei nu va mai circula atât de trândav, ca atunci când ea se lasă stăpânită de descurajare și tristețe. Sănătatea ei mintală și morală va fi înviorată, prin ușurarea spiritului. Puterea de voință poate rezista impresiilor minții, și va aduce o mare liniștire — nervilor. Copiii care sunt robiți de vitalitatea, pe care ei ar fi trebuit s-o moștenească de la părinții lor, trebuie să aibă cea mai bună îngrijire. Printr-o respectare de aproape a legilor ființei lor, s-ar stabili o stare de lucruri cu mult mai bună.AS 78.2

Timpul în care copilul este hrănit de la sânul mamei, este unul dintre cele mai critice. Multe mame, în timpul alăptării copiilor, și-au permis să muncească peste măsură și să-și încingă sângele, ocupându-se cu bucătăria, și prin aceasta copilul este atacat serios, nu numai prin lapte încins de la pieptul mamei, ci și din cauză că sângele ei a fost otrăvit prin dieta nesănătoasă, care îi ațâță întreg sistemul, și prin aceasta, hrana copilului este alterată. Copilul este de asemenea influențat în rău, prin starea spirituală a mamei. Dacă ea este nefericită, agitată și prea sensibilă, și face să-i izbucnească patimile, atunci hrana pe care copilul o primește de la mama sa este încinsă, și adesea produce colici, spasme, și, în unele împrejurări, provoacă convulsii și atacuri.AS 79.1

De asemenea și caracterul copilului este mai mult sau mai puțin vătămat, prin felul hranei primite de la mamă. Cât de important este deci ca mama să-și păstreze o stare de mulțumire sufletească, în timpul alăptării copilului, și să aibă o deplină stăpânire asupra propriului ei spirit. Făcând astfel, hrana copilului nu va fi vătămată, iar umblarea liniștită și bine stăpânită a mamei, la tratamentul copilului ei, va contribui foarte mult la formarea spiritului său. Și dacă copilul este nervos și prea sensibil, purtarea prevăzătoare și liniștită. a mamei va avea o influență îmblânzitoare și corectoare, și sănătatea copilului poate fi foarte mult îmbunătățită.AS 79.2