Lucrarea medicală

Nu există nici un câmp misionar mai important decât cel ocupat de un medic credincios și temător de Dumnezeu. Nu există nici un alt ogor în care un om să poată realiza mai mult bine sau în care să câștige mai multe nestemate care vor străluci în coroana bucuriei lui. El poate duce harul lui Hristos ca pe o mireasmă înviorătoare în toate camerele bolnavilor în care intră; el poate aduce adevăratul balsam vindecător pentru sufletul bolnav de păcat. El poate îndrepta privirea celui bolnav sau muribund spre Mielul lui Dumnezeu, care ia asupra Sa păcatele lumii. El nu trebuie să plece urechea la insinuări care spun că este periculos să vorbești de interesele lor veșnice celor a căror viață este în pericol, ca nu cumva aceasta să le facă mai rău, pentru că, în nouă cazuri din zece, cunoștința faptului că există un Mântuitor care iartă păcatul îi va face să se simtă mai bine atât mintal, cât și fizic. Isus poate limita puterea lui Satana. El este Medicul în care sufletul bolnav de păcat trebuie să se încreadă, pentru ca atât bolile trupului, cât și cele ale sufletului să-i fie tămăduite. — Testimonies for the Church 5:448, 449.SCT 222.2

*****

Aproape în fiecare biserică se află un număr mare de membri care nu ascultă predicarea Cuvântului lui Dumnezeu sau care nu participă la nici un serviciu religios. Dacă nu ajunge la ei astfel, Evanghelia trebuie să fie dusă în casele lor. Deseori, împlinirea nevoilor lor fizice este singura cale prin care ei pot fi abordați. Infirmierele misionare cărora le pasă de suferința lor și ușurează durerea sărmanilor vor avea multe ocazii de a se ruga împreună cu ei, de a le citi din Cuvântul lui Dumnezeu și de a le vorbi despre Mântuitorul. Ele se pot ruga cu și pentru cei neajutorați care nu au puterea de a-și controla poftele pe care pasiunea le-a degradat. Pot aduce o rază de speranță în viețile celor înfrânți și descurajați. Dragostea lor neegoistă, manifestată în acte de bunăvoință dezinteresate, va face mai ușoară suferința celor ce cred în iubirea lui Hristos. — The Ministry of Healing, 144, 145.SCT 223.1