Conflictul care stă să vină

O mare criză îl așteaptă pe poporul lui Dumnezeu. O criză așteaptă lumea. Lupta cea mai însemnată din toate veacurile este chiar înaintea noastră. Evenimente despre care, timp de mai bine de patruzeci de ani, am declarat, în baza autorității profetice, că sunt gata să vină au loc acum sub ochii noștri. Deja problema unui amendament la Constituție, care să restrângă libertatea de conștiință, a fost supus legislatorilor națiunii. Problema impunerii păzirii duminicii a devenit o problemă de interes și de importanță națională. Noi știm foarte bine care va fi rezultatul acestei mișcări. Dar oare suntem gata? Ne-am împlinit noi cu credincioșie datoria pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu, de a transmite oamenilor avertizarea cu privire la primejdia care stă înaintea noastră?5M 711.3

Sunt mulți, chiar dintre cei angajați în această mișcare pentru impunerea duminicii, care sunt orbi față de rezultatele care vor urma acestei acțiuni. Ei nu văd că, de fapt, lovesc direct împotriva libertății religioase. Sunt mulți cei care n-au înțeles niciodată cerințele Sabatului biblic și temelia falsă pe care stă instituția duminicii. Orice mișcare în favoarea unei legislații religioase este în realitate un act de concesie făcut papalității, care timp de mulți ani de zile s-a luptat cu încăpățânare împotriva libertății de conștiință. Păzirea duminicii își datorează existența unei așa-numite instituții creștine a “tainei nelegiuirii” și impunerea ei va fi o recunoaștere reală a principiilor care formează piatra unghiulară a bisericii Romei. Când națiunea noastră va renunța la principiile guvernării sale, astfel încât să promulge o lege duminicală, prin acest act, protestantismul va da mâna cu papalitatea; nu va fi altceva decât de a da viață tiraniei care așteaptă de mult și cu nerăbdare ocazia să izbucnească din nou într-un despotism activ.5M 711.4

Mișcarea Națională de Reformă, exercitând puterea legislației religioase, va manifesta, atunci când va fi pe deplin dezvoltată, aceeași intoleranță și aceleași opresiuni care au predominat în veacurile trecute. Consilii omenești și-au asumat prerogativele Dumnezeirii, sfărâmând sub puterea despotică libertatea de conștiință; întemnițarea, exilul și moartea au urmat pentru aceia care s-au opus dictaturii lor. Dacă papalitatea sau principiile ei vor fi din nou legiferate și vor căpăta putere, focul persecuției va fi reaprins împotriva acelora care nu vor sacrifica adevărul și conștiința pentru a da cinste rătăcirilor populare. Acest rău este pe punctul de a se realiza.5M 712.1

Când Dumnezeu ne-a dat lumină, arătând primejdiile care ne așteaptă, cum vom sta noi nevinovați înaintea Sa, dacă neglijăm să depunem orice efort posibil pentru a o aduce înaintea oamenilor? Putem fi noi mulțumiți să-i lăsăm să se confrunte cu această importantă problemă neavertizați?5M 712.2

Există înaintea noastră perspectiva unei lupte continue cu riscul întemnițării, pierderii proprietății și chiar a vieții, pentru a apăra Legea lui Dumnezeu, care este desființată de legile oamenilor. În această situație, rânduielile omenești vor impune o supunere vizibilă, deschisă față de legile țării de dragul păcii și al armoniei. Și sunt unii care vor impune o asemenea atitudine, folosindu-se de textul Scripturii: “Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte…. Stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu”.5M 712.3

Dar care a fost atitudinea slujitorilor lui Dumnezeu din veacurile trecute? Când ucenicii au propovăduit pe Hristos și pe El răstignit, după înălțarea Sa, autoritățile le-au poruncit să nu mai vorbească și nici să nu mai învețe în Numele lui Isus. “Judecați voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm noi mai mult de voi, decât de Dumnezeu; căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut și am auzit.” Ei au continuat să predice despre vestea cea bună a mântuirii prin Domnul Hristos și puterea lui Dumnezeu dădea mărturie despre solie. Bolnavii erau vindecați și mii se adăugau bisericii. “Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida saducheilor, s-au sculat plini de pizmă, au pus mâinile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște.”5M 713.1

Dar Dumnezeul cerului, puternicul Conducător al Universului, a luat această problemă în mâinile Sale; pentru că oamenii se luptau împotriva lucrării Sale. El a arătat în mod clar că există un Conducător mai presus de om, a cărui autoritate trebuie să fie respectată. Domnul a trimis pe îngerul Său, noaptea, să deschidă ușile închisorii și a scos afară pe acești oameni pe care Dumnezeu i-a însărcinat să aducă la îndeplinire lucrarea Sa. Conducătorii au spus: “Nu v-am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta?” Dar solul ceresc trimis de Dumnezeu le-a zis: “Duceți-vă, stați în templu, și vestiți norodului toate cuvintele vieții acesteia”.5M 713.2

Cei care căutau să-i oblige pe oameni să observe o instituție a papalității au călcat autoritatea lui Dumnezeu, și fac aceeași lucrare ca aceea a conducătorilor iudeilor din zilele apostolilor. Când legile conducătorilor pământului sunt în opoziție cu legile Conducătorului suprem al Universului, atunci copiii supuși ai lui Dumnezeu vor rămâne credincioși.5M 713.3

Noi, ca popor, n-am adus la îndeplinire lucrarea pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o. Noi nu suntem gata pentru problema pe care impunerea legii duminicale o va aduce asupra noastră. Aceasta este datoria noastră: când vedem semnele apropierii primejdiei, trebuie să ne trezim la acțiune. Nimeni să nu stea calm în așteptarea răului, mângâindu-se singuri cu credința că această lucrare trebuie să meargă înainte, pentru că profeția a arătat acest lucru și că Domnul va fi un scut și un adăpost pentru poporul Său. Noi nu facem voia lui Dumnezeu dacă stăm liniștiți, nefăcând nimic pentru a păstra libertatea conștiinței. Rugăciunea arzătoare, eficientă, ar trebui să se înalțe la cer pentru ca această calamitate să poată fi evitată până când putem să împlinim lucrarea care a fost atât de mult timp neglijată. Să se înalțe cele mai sincere rugăciuni și apoi să lucrăm în armonie cu rugăciunile noastre. S-ar părea că Satana triumfă și că adevărul este copleșit de falsitate și rătăcire; poporul asupra căruia Dumnezeu și-a întins scutul și țara care a fost un azil pentru slujitorii lui Dumnezeu a căror conștiință a fost oprimată și pentru apărătorii adevărului Său pot fi puse în primejdie. Dar Dumnezeu dorește ca noi să ne amintim de modul în care S-a purtat cu poporul Său în trecut, pentru a-i salva de vrăjmașii lor. El a ales totdeauna cazurile extreme, atunci când se părea că nu mai era nici o posibilitate de eliberare de acțiunile lui Satana pentru manifestarea puterii Sale. Nevoia omului este ocazia lui Dumnezeu. S-ar putea ca un răgaz să poată fi acordat poporului lui Dumnezeu pentru a-l trezi și a lăsa ca lumina lui să lumineze. Dacă prezența a zece persoane neprihănite ar fi salvat cetățile din câmpie, nu este oare posibil ca Dumnezeu să răspundă încă la rugăciunile poporului Său, să țină sub control acțiunile acelora care fac ca Legea Sa să nu mai aibă atâta valoare? Să nu ne umilim inimile mult mai mult înaintea lui Dumnezeu, să nu ne refugiem la tronul milei și să nu-L rugăm să-și descopere puterea Sa cea mare?5M 713.4

Dacă poporul nostru va continua într-o atitudine de neascultare, așa cum a fost până acum, Dumnezeu nu va putea revărsa asupra lor Duhul Său. Ei nu sunt pregătiți să conlucreze cu El. Nu sunt conștienți de situația în care se află și nu-și dau seama de amenințarea primejdiei. Ei trebuie să fie conștienți acum, așa cum n-au fost niciodată, de nevoia de a fi vigilenți și nevoia unei acțiuni coordonate.5M 714.1

Lucrarea deosebită a întreitei solii îngerești n-a fost înțeleasă în adevărata ei importanță. Domnul dorește ca poporul Său să fie într-o poziție mult mai înaintată decât aceea în care se află astăzi. Dar acum, când a sosit timpul pentru ca ei să pornească la acțiune, trebuie să se pregătească. Când Mișcarea pentru Reformă Națională va începe să ceară să se ia măsuri care să restrângă libertatea religioasă, bărbații noștri de frunte ar trebuie să fie la curent cu situația creată și să lucreze cu seriozitate și zel pentru a contracara aceste eforturi. Nu este în planul lui Dumnezeu ca lumina să nu fie dată poporului nostru — chiar adevărul prezent de care avem nevoie pentru timpul acesta. Nu toți pastorii noștri care vestesc întreita solie îngerească înțeleg în mod real ce constituie acest mesaj: Unii au considerat că Mișcarea de Reformă Națională are o importanță așa de mică, încât n-au crezut că este necesar să-i acorde o atenție sporită și chiar au avut sentimentul că, procedând astfel, vor oferi timp pentru problemele deosebite pe care le ridică întreita solie îngerească. Domnul să-i ierte pe frații noștri că au interpretat astfel mesajul special pentru timpul acesta.5M 714.2

Poporul trebuie să fie trezit cu privire la primejdia timpului de față. Veghetorii dorm. Noi suntem rămași cu ani în urmă. Fie ca Veghetorul șef să simtă urgența necesității de a lua seama la ei înșiși. Dacă nu, vor pierde ocaziile ce le-au fost date pentru a vedea primejdiile.5M 715.1

Dacă oamenii din conducerea Conferințelor noastre nu primesc acum solia trimisă lor de Dumnezeu și nu vor intra în rânduri pentru a acționa, comunitățile vor suferi pierderi mari. Când veghetorul, văzând sabia că vine, sună clar din trâmbiță, atunci oamenii din rânduri vor transmite mai departe ecoul acestei avertizări și astfel toți vor avea ocazia să fie gata pentru luptă. Dar prea adesea conducătorii au ezitat, părând a spune: “Să nu ne grăbim prea tare. Trebuie să fie o greșeală. Trebuie să fim atenți și să nu dăm o alarmă falsă”. Chiar ezitarea și nesiguranța din partea lor sunt un strigăt care vrea să spună: “Pace și siguranță! Nu vă alarmați; nu vă neliniștiți. Mai este încă mult, mult mai mult de făcut în cazul acestui amendament religios decât se crede. Această agitație se va potoli”. În felul acesta, ei neagă în mod categoric mesajul trimis de Dumnezeu și avertizările care erau destinate să trezească comunitățile, ca nu cumva acestea să nu-și facă lucrarea. Trâmbița veghetorului nu sună clar și poporul nu se pregătește de luptă. Veghetorul să fie atent, ca nu cumva, prin ezitarea și întârzierea lui, suflete să fie lăsate să piară și sângele lor să fie cerut din mâna lui.5M 715.2

Am așteptat ani de zile ca o lege duminicală să fie promulgată în țara noastră; acum, că mișcarea este chiar asupra noastră, întrebăm: “Își va face poporul nostru datoria în această problemă? Oare să nu asistăm noi încă la înălțarea standardului și să nu-i chemăm în rânduri pe cei care au respect și prețuiesc libertatea lor religioasă și privilegiile lor? Se apropie foarte repede timpul când cei care aleg să asculte mai degrabă de Dumnezeu decât de oameni vor fi făcuți să simtă mâna asupritorului. Să dezaprobăm atunci pe Dumnezeu, tăcând, în timp ce Legea Sa cea sfântă este călcată în picioare?5M 716.1

În timp ce lumea protestantă, prin atitudinea ei, face concesii Romei, să ne trezim ca să înțelegem situația și să vedem confruntarea dinaintea noastră în adevărata ei importanță. Veghetorii să ridice acum vocea și să transmită solia care este adevărul prezent pentru timpul acesta. Să le arătăm oamenilor unde ne aflăm în prezent în istoria profeției și să căutăm să trezim lumea la conștientizarea valorii și privilegiilor libertății religioase de care ne-am bucurat atâta timp.5M 716.2

Dumnezeu ne cheamă să ne trezim, pentru că sfârșitul este aproape. Fiecare oră care trece este un timp plin de activitate în curțile cerești, pentru a pregăti un popor pe pământ care să aibă o parte în marile scene ce vor avea loc în curând. Clipele acestea care trec, și care ni se par că au o atât de puțină valoare pentru noi, sunt pline de interese și valori veșnice. Ele modelează destinele sufletelor, fie pentru viață veșnică, fie pentru moarte veșnică. Cuvintele rostite astăzi în auzul oamenilor, lucrările pe care le facem, spiritul soliei pe care o vestim vor fi ori o mireasmă de viață spre viață, ori de moarte spre moarte.5M 716.3

Frații mei, vă dați seama că atât propria voastră mântuire, cât și destinul altor suflete depind de pregătirea pe care o faceți astăzi pentru timpul încercării care stă în fața noastră? Aveți voi acel zel intens, acea evlavie și acea consacrare care vă vor face în stare să rezistați? Dacă Dumnezeu mi-a vorbit vreodată, atunci să știți că va veni vremea când veți fi aduși înaintea consiliilor și fiecare punct al adevărului pe care îl păstrați va fi foarte sever criticat. Timpul, pe care așa de mulți îl lasă să treacă nefolosit, ar trebui să fie consacrat sarcinii pe care Dumnezeu ne-a dat-o spre a ne pregăti pentru criza ce se apropie.5M 716.4

Legea lui Dumnezeu ar trebui să fie onorată și iubită de adevăratul popor al Său, mult mai mult decât până acum. Este nevoia cea mai urgentă aceea de a impregna porunca Domnului Hristos: ‘Cercetați Scripturile’, în mintea și inima tuturor credincioșilor, bărbați și femei, tineri și bătrâni. Studiați Biblia, așa cum n-ați studiat-o niciodată până acum. Dacă nu vă veți ridica la o viață a religiei mai înaltă și mai sfântă, nu veți fi gata pentru a întâmpina pe Domnul. Pentru că ne-a fost dată o mare lumină, Dumnezeu așteaptă un zel corespunzător, credincioșie și consacrare din partea poporului Său. Trebuie să fie mai multă spiritualitate, o mai profundă consacrare față de Dumnezeu și un zel în lucrarea Sa cum n-a fost încă atins până acum. Trebuie petrecut mult timp în rugăciune, pentru ca hainele caracterului nostru să poată fi spălate și albite în sângele Mielului.5M 717.1

În mod deosebit, cu o credință neșovăielnică, ar trebui să căutăm pe Dumnezeu, pentru ca har și putere să fie date acum poporului Său. Noi nu credem că a sosit într-adevăr timpul când El să ne restrângă libertatea. Profetul a văzut ‘patru îngeri, care stăteau în picioare în cele patru colțuri ale pământului, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici pe mare, nici peste vreun copac’. Un alt înger, ‘care se suia dinspre răsărit, a strigat cu glas tare la ei: “Nu vătămați pământul, nici marea, nici copacii, până nu vom pune pecetea pe fruntea slujitorilor Dumnezeului nostru”.’ Aceasta scoate în evidență lucrarea pe care o avem de făcut acum. O mare responsabilitate este pusă asupra bărbaților și femeilor din întreaga țară pentru a se ruga, cerându-I lui Dumnezeu ca El să țină în frâu norul răului și să mai îngăduie câțiva ani de har în care ei să lucreze pentru El. Să strigăm la Dumnezeu ca îngerii să țină încă cele patru vânturi, până când vor fi trimiși misionari în toate părțile lumii, ca să rostească avertizări împotriva celor ce nu ascultă de Legea lui Iehova.5M 717.2