Capitolul 30 - Curajul
Nu băieți, ci bărbați. — În aceste Conferințe nu trebuie să acționeze niște copii, ci bărbați înțelepți și capabili să poarte sarcini, făcând ca vocea lor să se audă peste vocea necredincioșilor care prezintă numai obiecțiuni, îndoială și critici. Un creștin nedezvoltat, pitic în ceea ce privește creșterea religioasă, lipsit de înțelepciune de sus nu este pregătit pentru a face față teribilelor conflicte prin care biserica este adesea chemată să treacă. „Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus niște străjeri care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte.” Slujitorul lui Dumnezeu va fi socotit un veghetor necredincios dacă nu va rosti fără teamă adevărul, dacă va avea înaintea ochilor și altceva decât slava lui Dumnezeu și nu va lucra sub conducerea marii Căpetenii a mântuirii sale, dacă nu va merge înainte, fără să își plece urechea la critică și fără să fie influențat de aplauze.PC 58.1
Sunt unii în __ care trebuie să fie bărbați, nu băieți. (...) Când Dumnezeu ridică oameni care să facă lucrarea Lui, ei sunt nedemni de încrederea ce le-a fost acordată, dacă îngăduie ca mărturia lor să fie modelată pentru a plăcea minții celor neconsacrați. El va pregăti oameni pentru aceste timpuri. Aceștia vor fi umili, oameni temători de Dumnezeu, nu conservatori și nici oameni care să facă politică, ci oameni care au o independență morală și care vor merge mai departe în temere de Dumnezeu. Ei vor fi amabili, nobili, binevoitori, totuși nu vor fi clintiți de pe drumul cel drept, ci vor vesti adevărul în neprihănire, indiferent dacă oamenii îi vor asculta sau nu. — Mărturii, vol. 5, p. 262, 263.PC 58.2
Oameni de acțiune. — Dumnezeu are nevoie de oameni de acțiune, care vor fi pregătiți să vorbească la timp și ne la timp, așa încât să captiveze atenția și să convingă inima. Împărăția lui Dumnezeu nu stă în manifestări exterioare. Lumina nu va fi primită prin aplicarea unor planuri egoiste, ci privind la Isus și urmând călăuzirea Sa, nu presupunerile oamenilor. Împărăția lui Dumnezeu este neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt.PC 58.3
Adesea se întâmplă să apară situații care cer o intervenție promptă. Uneori, ocaziile prețioase au fost pierdute din cauza întârzierii. Cel care ar fi trebuit să acționeze cu promptitudine a considerat că trebuie să se consulte mai întâi cu cineva care se afla departe și nu era familiarizat cu situația reală. S-a pierdut mult timp prin faptul că li s-au cerut îndrumări unor oameni care nu erau în măsură să dea un sfat înțelept. Toți lucrătorii lui Dumnezeu să fie călăuziți de Cuvântul adevărului, care le arată datoria, și să urmeze ca de la sine îndrumările date de Hristos. — Mărturii pentru pastori și slujitorii Evangheliei, p. 497, 498.PC 58.4
Conducătorii trebuie să aibă curajul de a merge la luptă. — Dumnezeu îi cheamă în mod individual pe membrii comunităților din aceste două Conferințe să se trezească și să se convertească. Fraților, atitudinea voastră lumească, neîncrederea și murmurarea v-au așezat într-o astfel de poziție încât va fi extrem de dificil pentru oricine să lucreze printre voi. În timp ce președintele vostru și-a neglijat lucrarea și nu și-a îndeplinit datoria, nici atitudinea voastră n-a fost una care să-l încurajeze. Cel care are autoritate trebuie să-și îndeplinească obligațiile ca un om al lui Dumnezeu, mustrând, îndemnând, încurajând după cum este cazul, indiferent dacă voi primiți sau respingeți mărturia lui. Dar el s-a descurajat repede și v-a lăsat fără ajutorul pe care trebuia să-l dea un slujitor credincios al Domnului Hristos. El a greșit, neținând pasul cu ocaziile deschise de providența lui Dumnezeu, nearătându-vă datoria ce vă revine și neînvățându-vă cele cu privire la cerințele momentului; dar neglijența slujitorului nu trebuie să vă descurajeze și să vă facă să găsiți justificări pentru neglijarea datoriei. Este nevoie de mai multă energie și credincioșie din partea voastră. — Mărturii, vol. 5, p. 281.PC 58.5