La Battle Creek

Adunarea de tabără la nivel național s-a ținut la Battle Creek, în perioada 2—14 octombrie. Aceasta a fost cea mai mare adunare a adventiștilor de ziua a șaptea ținută vreodată. Au fost prezenți peste patruzeci de pastori. Toți am fost fericiți să-i întâlnim aici pe pastorii Andrews și Bordeau, veniți din Europa, și pe pastorul 4M 302.1

Loughborough, din California. La această întrunire, a fost reprezentată lucrarea din Europa, California, Texas, Alabama, Virginia, Dakota, Colorado și din toate statele din Nord, de la Maine la Nebraska.4M 302.2

Aici am fost fericită să mă alătur soțului meu în lucrare. Și, cu toate că eram epuizată și aveam mari probleme cu inima, Domnul mi-a dat putere să le vorbesc oamenilor aproape în fiecare zi și, uneori, de două ori pe zi. Soțul meu a muncit din greu. A fost prezent aproape la toate întâlnirile și a predicat aproape în fiecare zi, în stilul său clar și direct. Nu credeam că voi avea putere să vorbesc de mai mult de două, trei ori în timpul adunării de tabără, dar, pe măsură ce timpul trecea, puterile mele creșteau. În mai multe ocazii, am stat în picioare câteva ore, invitându-i pe oameni în față pentru rugăciuni. Niciodată nu am simțit mai mult ajutorul special al lui Dumnezeu ca în timpul acestei adunări. În ciuda eforturilor, puterea mea a crescut constant. Și, spre slava lui Dumnezeu, dau mărturie aici că la încheierea acestei adunări de tabără starea mea de sănătate era mult mai bună decât fusese cu șase luni în urmă.4M 302.3

În miercurea din a doua săptămână a taberei, câțiva dintre noi ne-am unit în rugăciune pentru o soră care suferea de depresie. În timp ce mă rugam, am fost mult binecuvântată. L-am simțit pe Domnul foarte aproape. Am fost luată într-o viziune a slavei lui Dumnezeu și mi-au fost arătate multe lucruri. Apoi am mers la adunare și, cu un solemn simțământ al stării în care se află poporul nostru, am făcut scurte declarații cu privire la lucrurile care mi-au fost arătate. Pe unele dintre acestea le-am așternut în scris în mărturii personale, în apeluri către pastori și în diferite alte articole redate în această carte.4M 302.4

Acestea au fost adunări de o putere solemnă și de cel mai adânc interes. Câțiva dintre cei care au legătură cu biroul nostru de publicații au fost convinși și s-au convertit la adevăr, dând mărturii clare și inteligente. Necredincioși au fost convertiți și au luat poziție sub stindardul Prințului Emanuel. Această adunare de tabără a fost o victorie hotărâtă. Înainte de a se încheia, au fost botezate o sută douăsprezece persoane.4M 302.5

În săptămâna care a urmat după adunarea de tabără, eforturile mele în ceea ce privește vorbitul, rugăciunea și mărturiile scrise au fost mai extenuante decât cele din timpul adunării. Două sau trei adunări au fost ținute în fiecare zi spre folosul pastorilor noștri. Acestea au fost de un profund interes și de o mare importanță. Cei care transmit lumii acest mesaj trebuie să aibă o experiență zilnică în lucrarea lui Dumnezeu și să fie oameni convertiți în toate privințele, sfințiți prin adevărul pe care li-l prezintă altora, reprezentându-L pe Isus Hristos în viața lor. Atunci și numai atunci vor avea succes în lucrarea lor. S-au făcut cele mai serioase eforturi pentru a-i apropia de Dumnezeu prin mărturisire, umilință și rugăciune. Mulți au spus că au văzut și au simțit importanța lucrării lor de pastori, de slujitori ai lui Hristos, așa cum nu o mai văzuseră și simțiseră niciodată înainte. Unii au conștientizat profund amploarea lucrării și responsabilitatea pe care o au înaintea lui Dumnezeu, dar noi așteptam să vedem o și mai mare manifestare a Duhului lui Dumnezeu. Știam că, atunci când calea va fi liberă, Duhul lui Dumnezeu va veni la fel ca în Ziua Cincizecimii. Dar erau mulți care se aflau atât de departe de Dumnezeu, încât păreau că nu știu cum să-și exercite credința.4M 303.1

Apelurile către pastori, care se găsesc în altă parte a acestei Mărturii, exprimă mai pe larg ceea ce mi-a arătat Dumnezeu cu privire la starea lor tristă și la înaltele lor privilegii.4M 303.2