Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Adevărul despre îngeri

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Îngerii în Ghetsimani

    Întregul univers urmărise cu interes deosebit întreaga viață a lui Hristos — pas cu pas, de la iesle până la această scenă înspăimântătoare din prezent. Și ce scenă era aceasta pentru zece mii de ori zece mii de îngeri, heruvimi și serafimi, care priveau. — The Signs of the Times, 9 decembrie, 1897.AÎ 193.3

    Îngerii pluteau deasupra acelui loc [Ghetsimani], fiind martori la scena aceea. — Spiritual Gifts 1:47.

    Ei L-au privit pe Fiul lui Dumnezeu, iubitul lor Comandant, în agonia Sa peste puterea omenească, aproape murind pe câmpul de luptă pentru a salva o lume pierdută, pe cale de a pieri. Cerul întreg a ascultat acea rugăciune a lui Hristos.AÎ 194.1

    Agonia sufletului Său, care L-a forțat ca de trei ori să-I iasă de pe buzele Sale palide și tremurânde strigătul “Tată, dacă e cu putință, fă să treacă acest pahar de la Mine; totuși, nu cum voiesc Eu, ci cum voiești Tu”, a zguduit întreg cerul. Ei L-au văzut pe Domnul lor înconjurat de forțele legiunilor satanice. Natura lui umană era apăsată de o spaimă ciudată, înfiorătoare. — The Signs of the Times, 9 decembrie, 1897.AÎ 194.2

    Îngerii care făcuseră voia lui Hristos în ceruri erau nerăbdători să-I aducă mângâiere; însă era peste puterea lor de a-I alina durerea. Ei nu simțiseră niciodată păcatele unei lumi ruinate și priveau cu uimire obiectul adorării lor, supus unui chin peste putință de exprimat. Deși ucenicii nu au simțit împreună cu Domnul lor în ceasul încercării luptei Sale, întregul cer era plin de simpatie și aștepta urmarea cu interes și durere. — The Present Truth, 3 decembrie, 1885.AÎ 194.3

    De trei ori a ieșit de pe buzele Sale rugăciunea de eliberare. Cerul nu a mai putut să îndure acea priveliște și a trimis un sol pentru a-L alina pe Fiul lui Dumnezeu, trântit la pământ, leșinat și muribund sub povara vinovăției acumulate a lumii. — The Present Truth, 18 februarie 1886.AÎ 194.4

    Când criza a atins punctul culminant, când inima și sufletul erau zdrobite sub povara păcatului, Gabriel este trimis să-L întărească pe Suferindul divin și să-L învioreze pentru a merge mai departe pe cărarea pătată de sânge. — The Signs of the Times, 9 decembrie, 1897.AÎ 195.1

    În această criză îngrozitoare, când totul era în joc, când o cupă tainică tremura în mâinile Suferindului, cerurile s-au deschis, o lumină a strălucit în întunericul furtunos al acelui ceas de criză și îngerul cel puternic, care stă în prezența lui Dumnezeu, ocupând poziția din care a căzut Satana, a venit alături de Hristos. Îngerul nu a venit să ia paharul din mâna lui Hristos, ci pentru a-L întări ca să îl bea, dându-I asigurarea iubirii Tatălui....AÎ 195.2

    Ucenicii care dormeau au fost deodată treziți de lumina care-L înconjura pe Mântuitorul. Ei au văzut îngerul aplecându-se spre Învățătorul care era trântit la pământ. Ei l-au văzut ridicând capul Mântuitorului și punându-l pe pieptul său, îndreptându-l spre ceruri. I-au auzit glasul, ca o muzică dulce, rostind cuvinte de mângâiere și nădejde.... Din nou, ucenicii obosiți cedează toropelii ciudate, care le ia puterile. Din nou, Isus îi găsește dormind.AÎ 195.3

    Privind cu durere la ei, El spune: “Dormiți de-acum și odihniți-vă; iată, a sosit ceasul când Fiul omului este dat în mâinile păcătoșilor”.AÎ 195.4

    Chiar pe când rostea aceste cuvinte, El a auzit pașii gloatei care Îl căuta și a spus: “Sculați-vă; haidem să mergem; iată, se apropie vânzătorul”.AÎ 195.5

    Nu se vedea nici o urmă a recentei Sale agonii atunci când Isus a pășit ca să-și întâmpine trădătorul. Stând în fața ucenicilor Săi, El a spus: “Pe cine căutați? Ei au răspuns: ‘Pe Isus din Nazaret.’ Isus a răspuns: ‘Eu sunt Acela’”. — The Desire of Ages, 693, 694.AÎ 196.1

    Era în puterea lui Hristos să Se elibereze. Când El a rostit cuvintele: “Eu sunt Acela”, de îndată îngerii L-au înconjurat și mulțimea aceea avea toate dovezile pe care ar fi putut sau ar fi vrut să le aibă, că Hristos era puterea lui Dumnezeu. — This Day With God, 267.AÎ 196.2

    Era greu ca îngerii să poată suporta acea priveliște. Ei L-ar fi eliberat pe Isus, însă îngerii comandanți le-au interzis.... Isus știa că îngerii erau martori ai scenei umilirii Sale.... Cel mai slab dintre îngeri ar fi putut face ca acea mulțime să cadă la pământ fără putere și să-L elibereze pe Isus. — Spiritual Gifts 1:50, 51.AÎ 196.3

    Îngerul care Îi slujise mai devreme lui Isus se mișca între El și gloată. O lumină divină lumina fața Mântuitorului și un chip ca de porumbel Îl umbrea. Pentru o clipă, mulțimea ucigașă nu a putut sta în prezența slavei divine. S-au tras speriați înapoi. Preoții, bătrânii, soldații și chiar Iuda au căzut la pământ ca niște oameni morți.... Însă imediat scena s-a schimbat. — The Desire of Ages, 694, 695.AÎ 196.4

    Îngerul s-a retras și L-a lăsat pe Isus stând calm și încrezător, fața Lui palidă fiind luminată de razele strălucitoare ale lunii, înconjurat fiind încă de oamenii aceia trântiți la pământ, neputincioși, în timp ce ucenicii erau prea uimiți ca să poată rosti vreun cuvânt. Când îngerul se îndepărtează, soldații romani oțeliți se pun pe picioare și, împreună cu preotul și Iuda, se strâng în jurul lui Hristos ca și când le-ar fi rușine de slăbiciunea lor și teamă să nu cumva să le scape iar din mâinile lor. — The Signs of the Times, 21 august, 1879.AÎ 196.5

    Ucenicii crezuseră că Învățătorul lor nu va îngădui să fie luat.... Ei au fost dezamăgiți și indignați când au văzut că aduc frânghii pentru a lega mâinile Aceluia pe care Îl iubeau. Petru, în mânia sa, și-a scos sabia de îndată și ... a tăiat o ureche a slujitorului marelui preot. Când a văzut ce a făcut, Isus și-a eliberat mâinile, ... și a spus: “Lăsați-i! Până aici!” și a atins urechea rănită, care s-a vindecat de îndată. Apoi, i-a spus lui Petru: “Pune-ți sabia la locul ei; ... crezi că n-aș putea acum să mă rog Tatălui Meu și El să-mi trimită de grabă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?” — The Desire of Ages, 696.AÎ 197.1

    Când au fost rostite aceste cuvinte, fețele îngerilor s-au luminat. Ei doreau ca atunci și acolo să-L înconjoare pe Comandantul lor și să împrăștie acea gloată furioasă. Însă tristețea s-a așternut iarăși pe fețele lor când Isus a adăugat: “Dar cum se vor împlini Scripturile care zic că așa trebuie să se întâmple?” Inimile ucenicilor s-au cufundat din nou în disperare și dezamăgire amarnică, în timp ce Isus le-a îngăduit [celor din mulțime] să-L ducă. — Spiritual Gifts 1:48.AÎ 197.2

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents