Un complot satanic

Cu cât umblarea lui Daniel era mai mult fără prihană, cu atât mai mult se întețea ura vrăjmașilor împotriva lui. Ei erau plini de furie pentru că nu puteau găsi nimic rău în caracterul său, sau în îndeplinirea îndatoririlor sale, pe care ei să întemeieze o plângere împotriva lui. “Atunci oamenii aceștia au zis: ‘Nu vom găsi nici un cuvânt de plângere împotriva acestui Daniel afară numai dacă am găsi vreunul în Legea Dumnezeului lui’”. Idem 5. De trei ori pe zi se ruga Daniel către Dumnezeul cerului. Aceasta era unica învinuire care putea fi adusă împotriva lui.SV 43.1

A fost totuși născocit un plan, prin care să se aducă nimicirea, lui. Vrăjmașii săi s-au adunat la palat și au rugat pe împărat să dea un decret ca nici o persoană din toată împărăția lui să nu ceară vreun lucru de la vreun dumnezeu sau de la vreun om, afară de împăratul Dariu; aceasta pentru un timp de treizeci de zile. Orice călcare a acestui decret să fie pedepsită cu aruncarea vinovatului în groapa cu lei. Împăratul nu știa nimic despre ura acestor oameni împotriva lui Daniel și nu bănuia că acest decret îl va atinge cumva pe el. Prin lingușire, ei au făcut pe împărat să creadă, că acest decret va contribui foarte mult la onoarea lui. Cu zâmbetul unui triumf satanic pe fețele lor, ei plecară din fața împăratului și se bucurau cu toții de cursa pe care o întinseseră pentru servul lui Dumnezeu.SV 43.2