Problemele administrative
Pe cât este posibil, adunările noastre de tabără să fie dedicate în întregime intereselor spirituale. Ele nu trebuie să devină niște ocazii pentru rezolvarea problemelor administrative. Lucrătorii vin din toate zonele și acest lucru pare a fi o ocazie favorabilă pentru tratarea unor aspecte administrative legate de diferitele ramuri ale lucrării și pentru instruirea lucrătorilor în diferite domenii. Toate aceste preocupări sunt importante, dar, când sunt abordate în cadrul unei adunări de tabără, nu mai rămâne suficient timp pentru tratarea legăturii practice dintre adevăr și viața spirituală. Pastorii sunt abătuți de la lucrarea lor de a-i întări pe copiii lui Dumnezeu în credința cea mai sfântă, iar adunarea de tabără nu-și atinge scopul propus.SEv 402.2
La multe adunări sunt tratate subiecte care nu prezintă nici un interes pentru marea masă de participanți și, chiar dacă ar putea să ia parte la ele, ar pleca obosiți, în loc de a fi înviorați și binecuvântați. Mulți sunt dezamăgiți de faptul că adunările de tabără nu au reușit să împlinească așteptarea lor de a primi ajutor. Cei care au venit cu scopul de a primi lumină și putere se vor întoarce acasă mai puțin pregătiți pentru a lucra în familiile și în bisericile lor decât au fost înainte de a participa la adunări.SEv 402.3
La adunările administrative ar trebui să participe doar cei numiți special pentru această lucrare. Atât cât este posibil, astfel de subiecte să le fie prezentate membrilor bisericii cu o altă ocazie, în afara adunării de tabără. Instrucțiunile în domeniul colportajului, al lucrării școlii de Sabat sau al aspectelor legate de lucrarea misionară cu literatură ar trebui să fie prezentate în bisericile locale sau în adunări special organizate în acest scop. Același principiu este valabil și pentru școlile de gătit. Deși toate acestea sunt bune la locul potrivit, ele nu trebuie să ocupe timpul adunărilor noastre de tabără.SEv 403.1
Președinții conferințelor și pastorii trebuie să se dedice preocupărilor spirituale ale oamenilor și, ca urmare, să fie scutiți de munca fizică necesară în cadrul adunărilor. Atunci când li se cere, pastorii să fie pregătiți să ocupe rolul de profesori și de conducători ai activităților din tabără, dar să nu fie suprasolicitați în această privință. Ei trebuie să se simtă înviorați și să aibă o stare de spirit voioasă, deoarece aceasta este esențială pentru cea mai bună desfășurare a adunărilor. Ei ar trebui să fie în stare să adreseze cuvinte de încurajare și să semene semințele adevărului spiritual în solul inimilor sincere….SEv 403.2
*****