Duminică, la cererea președintelui societății pentru temperanță, am vorbit despre acest subiect. Întâlnirea se ținea în gimnaziul militar, în cea mai mare sală din localitate. Un steag american drapa amvonul — atenție pe care am apreciat-o mult. Erau aproape 1600 de participanți. Printre ei se afla un episcop al bisericii naționale, împreună cu un număr de clerici. O mare parte din auditoriu erau oameni din cele mai înalte clase ale societății.Te 267.1

Abordarea — Am abordat subiectul de pe o poziție religioasă, arătând că Biblia este încărcată de istorie purtând semnul temperanței și că Hristos a fost implicat în lucrarea pentru temperanță încă de la început. Îngăduirea apetitului a fost cea prin care primii noștri părinți au păcătuit și au căzut. Hristos a rezolvat eșecul omului. În pustia ispitirii, El a rezistat testului la care omul a căzut. Pe când Isus suferea cele mai ascuțite împunsături ale foamei, slăbit și topit de post, Satana era acolo cu ispite diverse cu care să-L atace pe Fiul lui Dumnezeu, profitând de slăbirea Lui, pentru a-L birui, zădărnicind astfel planul de mântuire. Dar Hristos a fost ferm. El a biruit pentru rasa oamenilor, pentru a-i putea reabilita din degradarea căderii, arătând că, în puterea Sa, este posibil ca noi să biruim. Isus este alături de oameni în slăbiciunea lor. El a venit pe pământ pentru a ne putea aduce forță morală. Oricât de puternică ar fi pasiunea sau apetitul, putem obține biruință asupra lor, pentru că avem acces la puterea divină, care să se unească cu slabele noastre eforturi. Cei care aleargă la Hristos vor avea putere în ziua ispitirii.Te 267.2

Avertizarea din istoria biblică — Am arătat importanța obiceiurilor de temperanță, citând avertizări și exemple din istoria biblică. Nadab și Abihu erau oameni puși în slujbă sfântă. Dar, prin folosirea vinului, mintea lor a devenit atât de confuză, încât n-au mai putut face distincția între cele sacre și cele comune. Jertfind “foc străin”, ei au nesocotit porunca lui Dumnezeu și au fost uciși de judecățile Lui. Prin Moise, Domnul interzisese în mod expres folosirea vinului și a băuturilor tari de către cei ce slujeau în lucrurile sfinte, pentru a putea “deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt” și pentru a putea “învăța pe copiii lui Israel toate legile pe care li le-a dat Domnul prin Moise”. Efectul băuturilor amețitoare este slăbirea organismului, încurcarea minții și scăderea moralității. Toți cei care ocupau poziții de răspundere trebuiau să fie oameni ai strictei cumpătări, pentru ca mintea lor să poată fi limpede pentru a discerne între bine și rău, pentru a putea fi statornici în principii și pentru a avea înțelepciunea de a face dreptate și de a dovedi milă.Te 268.1

Această poruncă directă și solemnă trebuia transmisă din generație în generație, până la sfârșitul vremii. În camerele noastre legislative și în curțile de justiție și în școlile și bisericile noastre este nevoie de oameni ai principiului, ai autocontrolului, ai inteligenței pătrunzătoare și ai judecății sănătoase. Dacă mintea este amorțită sau principiile devalorizate prin necumpătare, cum poate judecătorul să ia o decizie justă? El s-a făcut singur incapabil să cântărească probele sau să cerceteze critic situația și nu are puterea morală de a se ridica deasupra motivelor interesului personal sau deasupra influenței părtinirii sau a prejudecății. și, din această cauză, o viață umană poate fi curmată pe nedrept sau un nevinovat poate fi jefuit de libertate sau demnitate, care este mai scumpă chiar decât viața. Dumnezeu a interzis ca aceia cărora le-a încredințat responsabilități sacre, de învățători sau conducători ai poporului, să se descalifice astfel singuri pentru îndatoririle înaltei lor poziții.Te 268.2

Instrucțiuni pentru Manoah și pentru Zaharia — Există o lecție în instrucțiunile date nevestei lui Manoah și în cele date lui Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. Îngerul Domnului a adus știrea că Manoah va deveni tatăl unui băiat care avea să elibereze Israelul și, răspunzând întrebării îngrijorate: “Ce va trebui să păzim cu privire la copil și ce va fi de făcut?”, solul ceresc i-a dat directive speciale mamei: “Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. Să nu guste nici un rod din viță, să nu bea vin, nici băutură tare și să nu mănânce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit”. Copilul va suporta consecințe bune sau rele de pe urma obiceiurilor mamei. Ea trebuie să fie supusă principiilor și să practice temperanța și renunțarea la sine, dacă dorește binele copilului ei.Te 269.1

Și tații, deopotrivă cu mamele, sunt incluși în această responsabilitate. Ambii părinți transmit caracteristicile lor, mintale și fizice, înclinațiile și poftele lor copiilor. Ca rezultat al necumpătării părinților, în multe cazuri copiii duc lipsă de vigoare fizică și mintală și de putere morală. Băutorii de alcool și fumătorii transmit pofta lor nesățioasă, sângele lor tulburat și nervii iritați, drept moștenire progeniturii lor. Și, pe măsură ce copiii au mai puțină putere de a rezista ispitei decât părinții, fiecare generație decade mai mult decât precedenta.Te 269.2

Întrebarea fiecărui tată și a fiecărei mame trebuie să fie: “Ce să facem pentru copilul care se va naște?” Mulți sunt tentați să privească acest subiect cu ușurință; dar faptul că un înger din cer a fost trimis la acei părinți evrei cu instrucțiuni date de două ori în cel mai explicit și solemn mod, arată că Dumnezeu îl privește ca un subiect de mare importanță.Te 269.3

Când îngerul Gabriel i s-a arătat lui Zaharia prezicându-i nașterea lui Ioan Botezătorul, iată mesajul pe care l-a adus: “El ... va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare și se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale”. Dumnezeu avea o lucrare importantă pentru fiul promis al lui Zaharia, o lucrare ce necesita gândire activă și acțiune viguroasă. El trebuia să aibă o bună constituție fizică și putere mintală și morală. Și tocmai pentru a i se asigura aceste calități era nevoie ca obiceiurile lui să fie bine puse la punct încă din pruncie. Primii pași spre necumpătare sunt adeseori făcuți în copilărie sau adolescență; de aceea, cele mai serioase eforturi trebuie îndreptate spre luminarea părinților în privința răspunderii pe care o au. Aceia care pun vin și bere pe mesele lor cultivă în copiii lor apetitul pentru băuturi tari. Sfatul nostru este ca principiile temperanței să fie prezente în toate amănuntele vieții din cămin, ca exemplul părinților să fie o lecție de temperanță, iar copiii să fie învățați renunțarea de sine și autocontrolul, care să le fie întipărite în suflet, pe cât posibil, chiar din copilărie.Te 269.4

Tinerii, un indicator al societății viitoare — Viitorul societății este indicat de tineretul de azi. În tineri vedem viitorii învățători, legiuitori și judecători, masele și conducătorii ce vor determina caracterul și soarta națiunii. Cât de importantă este atunci misiunea celor care trebuie să formeze obiceiurile și să influențeze viața generației viitoare! A lucra cu mintea cuiva este cea mai măreață lucrare încredințată vreodată oamenilor. Timpul părinților este prea prețios pentru a fi cheltuit pentru satisfacerea apetitului sau pentru urmărirea îmbogățirii sau a conformării față de modă. Dumnezeu le-a dat pe mână copii de valoare nu doar pentru a-i pregăti pentru un loc util în această viață, ci pentru a-i pregăti pentru curțile cerești, întotdeauna trebuie să avem în vedere viața viitoare și să lucrăm astfel încât, atunci când vom intra pe porțile paradisului, să putem spune: “Iată-mă, Doamne, eu și copiii pe care mi i-ai dat Tu!”Te 270.1

Dar în chestiunea temperanței sunt de făcut și lucruri ce le revin tinerilor și pe care nimeni altcineva nu le poate face. Dacă pentru trăsăturile caracterului, precum și pentru educarea și pregătirea copiilor lor sunt răspunzători părinții, la fel de adevărat este că poziția și utilitatea noastră în această lume depinde, în mare măsură, de propriul nostru curs de acțiune.Te 270.2

Daniel, un exemplu nobil — Nicăieri nu vom găsi o mai cuprinzătoare și mai elocventă ilustrare a adevăratei temperanțe și a binecuvântărilor ce o însoțesc decât cea din istoria lui Daniel și a prietenilor lui la curtea Babilonului. Când au fost aleși să fie învățați știința și limba haldeilor, pentru a putea “să slujească în casa împăratului”, “împăratul le-a rânduit pe fiecare zi o parte din bucatele de la masa lui și din vinul din care bea el”. Acești tineri nu numai că au refuzat să bea din vinul împăratului, dar s-au abținut și de la delicatesele de la masa lui. Ei au ascultat de legea divină, atât cea privitoare la natura omului cât și cea morală. Obiceiurile lor de renunțare la sine erau împletite cu perseverența în scop, hărnicia și fermitatea. Iar rezultatul dovedește înțelepciunea alegerii lor.Te 271.1

Dumnezeu îl onorează întotdeauna pe cel drept. Tinerii cei mai promițători, din orice țară supusă de marele cuceritor, fuseseră adunați la curtea Babilonului; dar între toți aceștia, robii evrei erau fără rival. Ținuta dreaptă, pasul hotărât și elastic, pielea frumoasă, demonstrând faptul că sângele lor era neîntinat, simțurile neștirbite, respirația curată — toate acestea constituiau tot atâtea certificate de bune obiceiuri, însemne ale nobleței cu care natura îi onorează pe aceia care-i respectă legile. Iar când inteligența și cunoștințele lor au fost testate de către împărat, la sfârșitul celor trei ani de pregătire, “n-a fost găsit nici unul ca Daniel, Hanania, Mișael și Azaria.” Inteligența lor ascuțită, vorbirea aleasă și perfectă în limba haldee, cunoștința lor vastă și variată mărturiseau despre puterea neștirbită a capacităților lor mintale.Te 271.2

Istoria lui Daniel și a tovarășilor lui a fost consemnată pe paginile Cuvântului inspirat pentru beneficiul tinerilor din toate veacurile ce au urmat. Aceia care vor să-și păstreze capacitățile pentru slujirea lui Dumnezeu neafectate trebuie să respecte o strictă cumpătare în folosirea bunătăților Lui, precum și o abstinență totală de la orice îngăduință vătămătoare sau degradantă. Ceea ce s-a reușit o dată, mai poate fi reușit. Au stat acei evrei credincioși neclintiți în toiul marii ispite, susținând o nobilă mărturie în favoarea adevăratei temperanțe? Tinerii de azi pot susține și ei o mărturie asemănătoare, chiar în condiții la fel de nefavorabile. Este de dorit ca ei să vrea să imite exemplul acelor tineri evrei; pentru că toți cei care vor, pot asemenea lor, să se bucure de favoarea și binecuvântarea lui Dumnezeu.Te 272.1

Bani cu care s-ar fi putut face mult bine — Mai este încă un aspect al problemei temperanței care trebuie luat atent în considerare. Nu este vorba doar de folosirea stimulentelor naturale și periculoase, ci și de faptul că ea constituie un lucru extravagant și costisitor. O mulțime de bani sunt astfel risipiți în fiecare an. Banii cheltuiți pe tutun ar putea sprijini misiunea din lumea întreagă. Mijloacele care sunt mai grav decât risipite pe băutură ar contribui la educarea tinerilor care acum plutesc în derivă într-un trai al ignoranței și crimei și la pregătirea lor pentru o nobilă lucrare pentru Dumnezeu. Sunt mii și mii de părinți care își cheltuie câștigul pentru satisfacerea de sine, jefuindu-și copiii de banii pentru hrană, îmbrăcăminte și beneficiile educației. Și o mulțime de pretinși creștini încurajează aceste practici prin exemplul lor. Ce socoteală I se va da lui Dumnezeu pentru această risipire a bunurilor date de El?Te 272.2

Banii constituie unul dintre darurile încredințate nouă cu care să-i hrănim pe cei săraci, să-i îmbrăcăm pe cei goi, să-i mângâiem pe cei aflați în necaz și să vestim Evanghelia celor nenorociți. Dar cât este de neglijată această lucrare! Când va veni să dea răsplata slujitorilor Săi, nu le va spune multora Domnul: “Adevărat vă spun că ori de câte ori n-ați făcut aceste lucruri unuia dintr-acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie nu Mi le-ați făcut”? Peste tot în jurul nostru este de lucrat pentru Domnul. Este nevoie de mijloacele noastre, de banii noștri, de energia și de influența noastră. Vom aborda noi această lucrare, trăind pentru slava lui Dumnezeu și binecuvântarea semenilor? Vom zidi noi împărăția lui Dumnezeu pe pământ?Te 272.3

Acum este nevoie de oameni ca Daniel — bărbați ai sacrificiului de sine și ai curajului de a fi reformatori radicali ai temperanței. Fie ca orice creștin să vadă că exemplul și influența sa sunt de partea reformei. Pastorii Evangheliei să fie credincioși în prezentarea avertizărilor către popor. Și nici unul să nu uite că fericirea noastră pentru viața care va veni depinde de îmbunătățirea celei pe care o avem în viața aceasta. — Historical Sketches of SDA Foreign Missions, 207-211.Te 273.1

Anexa A — Ellen G. White, lucrător pentru temperanță

2. O cuvântare despre temperanță — 1891