Capitolul 3 — Slăbiciune prin îngăduirea apetitului

Ce mâncăm și cum trăim — Îngăduirea poftei este cauza cea mai mare a debilității fizice și mintale și stă la temelia slăbiciunii prezente pretutindeni. — Testimonies for the Church 3:487.Te 15.1

Sănătatea noastră fizică este întreținută de ceea ce mâncăm; dacă poftele noastre nu sunt ținute sub controlul unei minți sfințite, dacă nu suntem cumpătați în tot ceea ce mâncăm și bem, nu vom fi în starea de vigoare mintală și fizică pentru a studia Cuvântul cu scopul de a afla ce spune Scriptura, ce trebuie să facem pentru a moșteni viața veșnică. Orice obicei nesănătos va determina o stare nesănătoasă în organism și mașinăria delicată și vie a stomacului va suferi și nu va mai fi capabilă să-și facă în mod corespunzător lucrarea. Dieta are mult de-a face cu dispoziția de a cădea în ispită și de a păcătui. — Counsels on Diet and Foods, 52.Te 15.2

Aici au eșuat Adam și Eva — Prin ispitirea de a ceda poftei au căzut Adam și Eva, la început, din starea lor nobilă, sfântă și fericită. și, prin aceeași ispită, a degenerat rasa umană. Oamenii au îngăduit ca apetitul și pasiunea să preia tronul și să supună rațiunea și intelectul. — Testimonies for the Church 3:139.Te 15.3

Au urmat copiii — Eva a fost necumpătată în dorințe când a întins mâna să ia din fructul pomului interzis. Satisfacerea de sine a domnit aproape total în inima oamenilor după cădere. În mod deosebit apetitul a fost îngăduit și ei au fost conduși de acesta, în locul rațiunii. De dragul satisfacerii gustului, Eva a călcat porunca lui Dumnezeu. El îi oferise tot ceea ce-și dorea, totuși Eva nu a fost mulțumită.Te 15.4

După aceasta, fiii și fiicele ei căzute au urmat dorințelor ochilor și gustului lor. Asemeni Evei, ei au nesocotit interdicțiile puse de Dumnezeu și au urmat calea neascultării și, la fel ca Eva, s-au autoliniștit cu ideea că urmările nu vor fi atât de groaznice pe cât se anunțau. — How to Live, 51.Te 15.5

Păcatul făcut atractiv — Păcatul este făcut atractiv prin vălul de lumină pe care Satana îl aruncă peste el și diavolul este foarte bucuros atunci când îi poate menține pe cei din lumea creștină în obiceiurile lor zilnice aflate sub tirania obișnuinței, ca păgânii, lăsând ca apetitul să-i stăpânească — The Signs of the Times, 13 august, 1874.Te 16.1

Satana obține controlul voinței — Satana știe că nu poate să-l înfrângă pe om dacă nu reușește să-i controleze voința. El poate realiza aceasta înșelându-l astfel încât să coopereze cu el la călcarea legilor naturii în ceea ce privește mâncarea și băutura, ceea ce înseamnă călcarea Legii lui Dumnezeu. — Manuscris 3, 1897.Te 16.2

Fiecare funcție slăbită — Mulți gem sub povara unor infirmități datorită relelor obiceiuri în privința mâncării și băuturii, care violează legile vieții și ale sănătății. Ei își slăbesc organele digestive prin îngăduirea apetitului pervertit. Puterea organismului uman de a rezista abuzurilor făcute asupra lui este uimitoare, dar persistența obiceiurilor greșite în a mânca și bea peste măsură va afecta fiecare funcție a organismului. Chiar și dintre cei care se consideră creștini sunt unii care împiedică natura în lucrarea ei și-și slăbesc capacitatea fizică, mintală și morală, prin satisfacerea apetitului și a pasiunii. — The Sanctified Life, 20.Te 16.3

Eșec în perfecționarea caracterului — Puterea stăpânitoare a apetitului se va dovedi ruină pentru mii de oameni, dar, dacă aceștia ar învinge în acest punct, ar avea putere morală pentru a obține biruință asupra oricărei alte ispite a lui Satana. Sclavii apetitului, însă, vor eșua în perfecționarea caracterului. Continua neascultare a omului, vreme de șase mii de ani, a adus boală, chin și moarte drept rezultat. — The Health Reformer, 1 august, 1875.Te 16.4

Moartea preferată în locul reformei — Mulți sunt atât de devotați necumpătării, încât nu-și schimbă cursul îngăduirii lăcomiei, sub nici un argument. Ei și-ar sacrifica mai degrabă sănătatea și ar muri prematur decât să-și stăpânească apetitul necumpătat. — Spiritual Gifts 4a:130.Te 16.5

Un cerc vicios al degradării — Cu cât mai puțină stimă acordă oamenii organismului propriu și cu cât mai mică le este dorința de a-l menține pur și sănătos, cu atât mai nepăsători vor fi ei în îngăduirea apetitului pervertit. — Manuscris 150, 1898.Te 17.1

Lumea luată în robie — Satana ia lumea roabă prin folosirea băuturii și a tutunului, a ceaiului și a cafelei. Mintea dată de Dumnezeu, care ar trebui păstrată curată, este pervertită prin folosirea narcoticelor. Creierul nu mai este în stare să distingă corect. Vrăjmașul este cel care are controlul. Omul și-a vândut judecata pentru ceva ce-i face rău. El nu mai are conștiința a ceea ce este corect. — Evangelism, 529.Te 17.2

Rezultatele violării legii naturii — Mulți se minunează de cât a degenerat rasa umană din punct de vedere fizic, mintal și moral. Ei nu înțeleg că violarea constituției și a legilor lui Dumnezeu și violarea legilor sănătății este cea care a determinat această tristă decădere. Călcarea poruncilor lui Dumnezeu a făcut ca mâna Lui aducătoare de prosperitate să fie retrasă.Te 17.3

Necumpătarea în mâncare și băutură și îngăduirea pasiunilor josnice au amorțit sensibilitatea simțurilor....Te 17.4

Cei care-și permit să devină sclavii unui apetit lacom merg și mai departe și se înjosesc îngăduindu-și propriile pasiuni corupte, care au fost stârnite de necumpătarea în mâncare și băutură. Ei dau frâu liber acestor pasiuni înjositoare, până când sănătatea și intelectul lor suferă mult. Facultățile judecății sunt, în mare măsură, distruse de obiceiurile rele. — Spiritual Gifts 4a:124-131.Te 17.5

Nici unul dintre cei care se consideră sfinți să nu privească cu indiferență sănătatea trupului, liniștindu-se că necumpătarea nu este păcat și nu le va afecta spiritualitatea. Există o strânsă legătură între natura fizică și cea morală. Standardul virtuții este ridicat sau coborât de obiceiurile fizice.... Orice obicei care nu determină o funcționare sănătoasă a organismului uman degradează facultățile superioare și nobile ale lui. Obiceiurile rele în mâncare și băutură duc la erori în gândire și acțiune. Îngăduirea apetitului înviorează înclinațiile primare, asigurându-le întâietate față de capacitățile mintale și spirituale. — The Review and Herald, 25 ianuarie, 1881.Te 17.6

Raportul vieții încheiat în risipă — Mulți oameni își încheie ultimele ceasuri prețioase ale timpului de probă în amuzament, festivități și distracții, unde nu este loc pentru gânduri serioase și unde duhul lui Isus n-ar fi binevenit. Ultimele lor ore prețioase trec, în vreme ce mintea le este slăbită de tutun și băuturi alcoolice. Nu sunt puțini aceia care trec direct din toiul infamiei în somnul morții; ei își încheie raportul vieții în irosire și viciu. Ce deșteptare vor avea la învierea celor nedrepți!Te 18.1

Ochiul Domnului privește orice scenă a distracțiilor degradante și a risipei profane. Vorbele și faptele iubitorilor de plăceri trec direct din aceste săli ale viciului în cartea raporturilor finale. Ce altceva este viața acestei clase de oameni lumești decât un semnal de avertizare pentru cei care vor fi atenționați să nu trăiască asemenea lor, murind ca niște neînțelepți? — The Signs of the Times, 6 ianuarie, 1876.Te 18.2

Creștinul își stăpânește apetitul — Nici un creștin nu va introduce în corpul lui alimente sau băuturi care-i vor încețoșa simțurile sau care vor acționa asupra sistemului lui nervos, astfel încât să-i provoace degradare și să-l facă nefolositor. Templul lui Dumnezeu nu trebuie pângărit. Facultățile mintale și trupești trebuie menținute sănătoase, pentru a putea fi folosite spre slava lui Dumnezeu. — Manuscris 126, 1903.Te 18.3

Cu vigilență permanentă — Poftele naturale ale omului au fost pervertite prin indulgență. Printr-o satisfacere nesfântă, ele au devenit “poftele firii pământești, care se războiesc cu sufletul”. Dacă nu veghează în rugăciune, creștinul va da supremație unor obiceiuri care-l vor înfrânge. Dacă nu simte o permanentă nevoie de a veghea, de a fi vigilent fără întrerupere, atunci înclinațiile lui, abuzate și prost conduse, îi vor fi căile îndepărtării de Dumnezeu. — Manuscris 47, 1896.Te 19.1

Îngăduirea apetitului, potrivnică desăvârșirii creștine — Este imposibil pentru cei care-și îngăduie apetitul să atingă desăvârșirea creștină. — Testimonies for the Church 2:400.Te 19.2

Duhul lui Dumnezeu nu ne poate veni în ajutor și nu ne poate asista în realizarea caracterului creștin în vreme ce noi ne îngăduim pofte care afectează sănătatea și în vreme ce mândria ne stăpânește. — The Health Reformer, 1 septembrie, 1871.Te 19.3

Adevărata sfințire — Sfințirea nu este o simplă teorie, o emoție sau o vorbă, ci un principiu viu și activ, care ne pătrunde viața de zi cu zi. Ea cere ca obiceiurile noastre referitoare la mâncare, băutură și îmbrăcăminte să ne asigure menținerea sănătății fizice, mintale și morale, pentru a-I putea prezenta lui Dumnezeu trupurile noastre, nu ca o jertfă rea, din cauza obiceiurilor greșite, ci ca “o jertfă vie, sfântă și plăcută lui Dumnezeu.” — The Review and Herald, 25 ianuarie, 1881.Te 19.4

Pregătiți pentru nemurire — Dacă omul ar ține la lumina pe care, în mila Lui, o dă Dumnezeu în ceea ce privește reforma sănătății, ar putea fi sfințit prin adevăr și pregătit pentru nemurire. Dar dacă nesocotește această lumină și trăiește în violarea legii naturii, el trebuie să plătească. — Testimonies for the Church 3:162.Te 19.5