Capitolul 4 — Pierdere economică

Banii lui Dumnezeu irosiți — Iubirea de tutun este o poftă agresivă. Sunt, pentru el, irosite mijloace care ar ajuta la îmbrăcarea celor goi, hrănirea celor flămânzi și ducerea adevărului la sărmanele suflete care nu-L cunosc pe Hristos. Ce raport va fi dat la iveală atunci când realizările vieții vor fi cântărite în cartea lui Dumnezeu! Se va vedea atunci că sume uriașe de bani au fost cheltuite pentru tutun și băuturi alcoolice. Cu ce scop? Pentru asigurarea sănătății și prelungirea vieții? O, nu! Pentru folos spre perfecționarea caracterului creștin și calificarea pentru societatea îngerilor sfinți? O, nu! Ci pentru slujirea unui apetit depravat, nenatural, pentru ceva care otrăvește și ucide nu numai pe cel care-l folosește, ci și pe cei cărora acesta le transmite moștenire, în boală și debilitate mintală. — The Signs of the Times, October 27, 1887.Te 66.1

Toți trebuie să dea socoteală — Milioane de dolari sunt cheltuiți pentru stimulente și narcotice. Toți acești bani aparțin, de drept, lui Dumnezeu și cei care folosesc greșit bunurile pe care El li le-a încredințat, vor fi, într-o zi, chemați să dea socoteală de felul cum au întrebuințat bunurile Domnului. — Scrisoarea 243a, 1905.Te 66.2

Fumătorii să facă un calcul — V-ați gândit la răspunderea voastră ca ispravnici ai lui Dumnezeu pentru mijloacele pe care le dețineți? Cât din banii Domnului cheltuiți pentru tutun? Calculați ce ați cheltuit în acest mod vreme de o viață. Cum apare suma consumată pentru această poftă pângăritoare în comparație cu aceea pe care ați dat-o pentru ajutorarea săracilor și pentru răspândirea Evangheliei?Te 66.3

Nici un organism uman nu are nevoie de tutun, dar mulți oameni pier din lipsa mijloacelor care, prin folosirea lui, sunt mai rău decât irosite. Nu cumva ați folosit greșit bunurile Domnului? Nu sunteți vinovați de jefuirea lui Dumnezeu și a semenilor voștri? Nu știți că “ați fost cumpărați cu un preț”? “Proslăviți dar pe Dumnezeu, în trupul și duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu!” 1 Corinteni 6, 19.20. — The Ministry of Healing, 330.Te 66.4

Apetitul, contra sentimentului natural și contra cerințelor lui Dumnezeu — Aceia care sunt sclavi ai fumatului își văd familiile lipsite de cele necesare traiului, dar nu au puterea voinței de a renunța la tutunul lor. Cerințele apetitului precumpănesc în fața sentimentului natural. Acest apetit, identic cu al unei brute, îi stăpânește. Cauza creștinismului și chiar a umanității nu va fi în nici un caz întâmpinată, dacă ar depinde de cei ce folosesc în mod obișnuit tutun și alcool. Dacă ar avea mijloace pe care să nu le poată folosi decât într-o singură direcție, vistieria lui Dumnezeu n-ar fi completată, dar ei ar dispune de tutunul și alcoolul lor. Idolatrul tabagic nu-și va trăda apetitul în favoarea cauzei lui Dumnezeu. — The Review and Herald, September 8, 1874.Te 66.5

Preluarea controlului pentru renunțare de sine, sacrificiu de sine și temperanță — Omul, care a devenit proprietatea lui Isus Hristos și al cărui trup este templul Duhului Sfânt, nu se va lăsa robit de fatalul obicei al folosirii tutunului. Capacitățile lui îi aparțin lui Hristos, care l-a cumpărat cu preț de sânge. Ceea ce are este al Domnului. Cum ar putea fi atunci nevinovat omul, când cheltuiește în fiecare zi capitalul încredințat lui de Dumnezeu pentru a-și satisface un gust care nu are rădăcini în natură?Te 67.1

O sumă enormă este anual risipită pentru această îngăduință, în vreme ce suflete pier din lipsa cuvântului vieții. Pretinși creștini îl jefuiesc pe Dumnezeu în zecimi și daruri, în vreme ce jertfesc pe altarul poftei distrugătoare, folosind tutunul, mai mult decât oferă pentru ajutorarea săracilor sau pentru asigurarea cerințelor cauzei lui Dumnezeu. Aceia care sunt cu adevărat sfințiți, vor birui orice poftă dăunătoare. Atunci toate aceste cheltuieli inutile se vor întoarce spre vistieria Domnului, iar creștinii vor prelua controlul asupra propriei renunțări, a sacrificiului de sine și a temperanței. — The Sanctified Life, 24, 25.Te 67.2