Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Temperanţă

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Capitolul 3 — Temperanța și spiritualitatea

    Predarea în mâna lui Satana — Cedând ispitelor lui Satana de a-și îngădui necumpătarea, omul își aduce nobilele capacități în supunere față de poftele și pasiunile subumane, iar când acestea preiau conducerea, cel care a fost creat puțin mai prejos decât îngerii, primind facultăți care pot ajunge la cea mai înaltă dezvoltare, se abandonează controlului lui Satana și intră ușor printre aceia care se află în robia apetitului. Prin necumpătare, unii își sacrifică jumătate, alții două treimi din capacitățile fizice, intelectuale și morale, devenind marionete în mâinile vrăjmașului.Te 146.1

    Aceia care vor să aibă mintea limpede, pentru a discerne mașinațiunile lui Satana, trebuie să-și aibă apetitul sub controlul rațiunii și al conștiinței. Acționarea morală și viguroasă a nobilelor capacități ale minții este esențială în desăvârșirea caracterului creștin, iar tăria sau slăbiciunea minții are foarte mult de-a face cu utilitatea noastră în această lume și cu mântuirea noastră finală.Te 146.2

    Ignoranța care a predominat în ceea ce privește Legea lui Dumnezeu pentru natura noastră fizică este de plâns. Necumpătarea de orice fel este o călcare a legilor vieții noastre. Imbecilitatea s-a extins alarmant. Păcatul este făcut atractiv prin învelișul de lumină pe care-l aruncă Satana peste el, iar Satana este foarte satisfăcut când poate ține, în ceea ce privește obiceiurile zilnice, lumea creștină sub tirania tradiției, asemenea păgânilor, lăsând ca apetitul să-i guverneze.Te 146.3

    Forța trupească și intelectuală, sacrificate — Dacă oamenii inteligenți au puterile morale amorțite de necumpătarea de orice fel, atunci ei se află, în multe din obiceiurile lor, doar cu puțin mai presus de păgâni. Satana atrage permanent oameni de sub lumina salvatoare spre tradiție și modă, fără să-i pese de sănătatea lor fizică, intelectuală și morală. Marele vrăjmaș știe că, dacă pofta și pasiunea predomină, sănătatea trupului și forța intelectului sunt sacrificate pe altarul satisfacerii de sine, iar omul este dus la grabnică ruină. Dacă mintea iluminată ține frâiele, controlând înclinațiile subumane și menținându-le în supunere față de capacitățile morale, Satana știe prea bine că puterea lui de a birui prin intermediul ispitelor este foarte mică.Te 146.4

    Pentru satisfacerea cerințelor la modă — În vremea noastră, oamenii vorbesc despre veacurile întunecate și se laudă cu progresul. Dar răutatea și crima nu scad o dată cu evoluția acestui progres. Este de plâns dispariția simplității naturale și sporirea etalărilor artificiale. Sănătatea, puterea, frumusețea și viața lungă, ce caracterizau așa-numitele “veacuri întunecate”, sunt rare acum. Aproape tot ce ar fi de dorit este sacrificat pentru satisfacerea cerințelor vieții conform modei.Te 147.1

    O mare parte a lumii creștine nu are dreptul să poarte acest nume. Obiceiurile, extravaganțele și, în general, felul în care își tratează propriile trupuri sunt călcări ale legii fizice și sunt contrare Bibliei. Ei acționează, prin felul în care trăiesc, spre provocarea propriei suferințe fizice și a slăbiciunii mintale și morale.Te 147.2

    Prin mașinațiunile lui, Satana a făcut, în multe privințe, viața obișnuită o viață de griji și poveri complicate pentru întâmpinarea cerințelor aflate la modă. Țelul lui prin acestea este de a menține mințile atât de profund ocupate cu lucrurile acestei vieți, încât să nu poată acorda decât o mică atenție interesului lor mai înalt. Necumpătarea în mâncare și în îmbrăcăminte a încărcat într-atâta mintea lumii creștine, încât reprezentanții ei nu-și iau timp pentru a se deștepta în ceea ce privește legile sănătății lor, în scopul de a putea să asculte de ele. A purta Numele lui Hristos nu are prea multă importanță, dacă viața nu corespunde cu voința lui Dumnezeu descoperită în Cuvântul Său....Te 147.3

    Când sfințirea este imposibilă — O mare parte din toate neajunsurile care afectează familia umană este rezultatul obiceiurilor rele ale oamenilor, al ignoranței lor voite sau al disprețuirii luminii pe care a dat-o Dumnezeu în ceea ce privește viețuirea lor. Ne este imposibil să-L slăvim pe Dumnezeu în vreme ce trăim călcând legile vieții. Inima nu poate păstra consacrarea față de Dumnezeu atâta vreme cât apetitul este îngăduit. Un organism bolnav și o minte răvășită din cauza permanentei satisfaceri a poftelor vătămătoare fac imposibilă sfințirea trupului și a spiritului.Te 147.4

    Apostolul a înțeles importanța stării de sănătate a trupului pentru reușita desăvârșirii caracterului creștin. El spune: “Ci mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” — Redemption or the Temptation of Christ, 57-62.Te 148.1

    Obiceiurile, gusturile și înclinațiile trebuie educate — Nimic nu poate fi mai ofensator pentru Dumnezeu decât lezarea sau abuzarea de darurile pe care ni le-a încredințat pentru a le dedica slujirii Lui. “...fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, să faceți totul pentru slava lui Dumnezeu!”, este scris.Te 148.2

    În orice lucrare importantă, există vremuri de criză, când este mare nevoie ca aceia care sunt implicați să aibă o minte limpede. Ei trebuie să fie oameni care își dau seama, așa cum a făcut-o apostolul Pavel, de importanța practicării temperanței în toate lucrurile. Avem de făcut o lucrare — o lucrare solidă și serioasă, pentru învățătorul nostru. Toate obiceiurile noastre, gusturile și înclinațiile, trebuie educate în acord cu legile vieții și sănătății. Prin aceasta ne putem asigura cea mai bună condiție fizică și putem avea limpezimea minții pentru a discerne între rău și bine.Te 148.3

    Necumpătarea de orice fel amorțește organele de percepție și slăbește într-atâta puterea creierului, încât lucrurile veșnice nu sunt apreciate, ci puse în rând cu cele comune. Nobilele capacități ale minții, destinate unor scopuri înalte, sunt aduse în robie față de pasiunile josnice. Dacă obiceiurile fizice nu sunt corecte, capacitățile intelectuale și morale nu pot fi solide, deoarece există o mare interdependență între fizicul și moralul omului. Apostolul Petru a înțeles lucrul acesta și și-a ridicat glasul, spre avertizare: “Prea iubiților, vă sfătuiesc ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele firii pământești, care se războiesc cu sufletul.”Te 148.4

    Interesele superioare amenințate — Astfel, Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează clar că, dacă nu ne abținem de la poftele firii pământești, natura noastră fizică va fi pusă în conflict cu spiritul, îngăduința poftei luptă împotriva sănătății și a păcii. Ia naștere astfel un război între atributele nobile și cele josnice ale omului. Înclinațiile josnice, puternice și active, asupresc sufletul. Interesele mai înalte ale ființei sunt periclitate de indulgența față de un apetit nesatisfăcut. — The Signs of the Times, 27 ianuarie, 1909.Te 149.1

    O lecție pentru adventiștii de ziua a șaptea — Cazul fiilor lui Aaron a fost consemnat pentru binele poporului lui Dumnezeu și trebuie să-i învețe îndeosebi pe cei care se pregătesc pentru a doua venire a lui Hristos că îngăduirea unui apetit stricat distruge simțirile fine ale sufletului și afectează într-atât capacitățile de rațiune, pe care Dumnezeu le-a dat omului, încât cele spirituale și sfinte își pierd sacralitatea. Neascultarea pare o plăcere, nu un păcat uriaș. — The Signs of the Times, iulie, 1880.Te 149.2

    Orice practică vătămătoare trebuie biruită — Principiile temperanței sunt cuprinzătoare și există pericolul ca aceia care au primit o mare lumină despre acest subiect să nu reușească să aprecieze această lumină. Dumnezeu cere ca poporul Său, care trăiește în aceste zile de pe urmă, să biruie orice practică dăunătoare, prezentându-și trupurile ca o jertfă vie, sfântă și plăcută Lui, pentru a obține un loc la dreapta Sa.Te 149.3

    Este datoria noastră să ne luăm soarta în mâini și să ne străduim să ne punem mintea, voința și gusturile în acord cu cerințele Creatorului nostru. Numai harul lui Dumnezeu ne poate face capabili de așa ceva; prin puterea lui, viețile noastre pot fi puse în armonie cu principiile corecte. Vom secera ceea ce am semănat și numai aceia care s-au supus voinței lui Dumnezeu sunt cu adevărat înțelepți. — Scrisoarea 69, 1896.Te 149.4

    Sub controlul unei conștiințe iluminate — Dacă creștinii și-ar aduce toate poftele și pasiunile sub controlul unei conștiințe iluminate, simțindu-se datori față de Dumnezeu și aproapele lor să asculte de legile care guvernează viața și sănătatea, ar avea binecuvântarea unei vigori intelectuale și fizice; ei ar avea putere morală pentru a se angaja în luptă împotriva lui Satana și, în Numele Celui care a învins pofta pentru ei, ar putea fi mai mult decât învingători, în contul lor. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 39, 40.Te 150.1

    De ce vor cădea mulți — Dorim ca surorile noastre, care acum își fac singure rău prin obiceiuri greșite, să abandoneze aceste obiceiuri și să iasă în evidență ca lucrătoare în domeniul reformei. Motivul pentru care mulți dintre noi vor cădea când va veni timpul de strâmtorare este lejeritatea în cumpătare și îngăduința apetitului.Te 150.2

    Moise a predicat mult pe marginea acestui subiect și motivul pentru care poporul nu a intrat în țara făgăduită l-a constituit frecventa lor îngăduire a apetitului. Nouăzeci la sută din răutatea copiilor de azi este produsă de necumpătarea în mâncare și băutură. Adam și Eva au pierdut Edenul prin îngăduința față de apetit și noi îl putem recăpăta numai prin refuzarea aceluiași apetit. — The Review and Herald, 21 octombrie, 1884.Te 150.3

    Alergați, dar, ca să căpătați premiul! — Biruințe prețioase sunt de câștigat și învingătorii din această bătălie împotriva apetitului și a oricărei pofte lumești vor primi o cunună a vieții care nu pălește, un loc binecuvântat în cetatea ale cărei porți sunt din mărgăritar și a cărei temelie este din pietre prețioase. Nu este acest premiu demn de a ne strădui pentru el? Nu merită orice efort posibil? Să alergăm, dar, pentru a-l putea căpăta. — The Signs of the Times, 1 septembrie, 1887.Te 150.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents