Am o solie pentru voi. Sunt instruită să spun că nu toate aranjamentele în legătură cu administrarea lucrării misionare medicale trebuie să pornească din Battle Creek. Lucrarea misionară medicală este lucrarea Domnului și, în fiecare conferință și în fiecare comunitate, trebuie să luăm poziție hotărâtă împotriva îngăduinței de a fi condusă în chip egoist.8M 231.1

După ce am primit vești cu privire la excelenta adunare de mărturisire și unitate, care s-a ținut în Battle Creek, scriam în jurnalul meu și eram pe punctul de a nota recunoștința pe care o simțeam, pentru că se făcuse o schimbare, când mâna mi-a fost oprită și mi s-au adresat cuvintele: “Nu scrie aceasta. N-a avut loc o schimbare spre mai bine. Sunt prezentate ca având mare valoare învățături care abat sufletele de la adevăr. Sunt prezentate învățături care îi duc pe cei ce le primesc pe căi lăturalnice și interzise; doctrine care îi îndeamnă pe oameni să se poarte după propriile lor înclinații și să-și realizeze scopurile lor nesfinte; doctrine care, dacă sunt primite, vor distruge demnitatea și puterea poporului lui Dumnezeu, întunecând lumina care, altminteri, ar sosi la ei prin instrumentele rânduite de Dumnezeu.”8M 231.2

Conducătorii din lucrarea noastră medicală din Battle Creek s-au străduit să lege strâns instituțiile noastre medicale de planurile lor. În ciuda multelor avertismente ce li s-au dat ca lucrul acesta să nu se facă, ei au dorit să lege la un loc instituțiile acestea pe o cale oarecare, așa încât lucrarea noastră medicală să fie sub controlul lor.8M 231.3

În trecut, am scris mult despre acest subiect și acum trebuie să repet îndemnul dat, deoarece pare greu pentru frații mei să-și înțeleagă poziția primejdioasă.8M 231.4

“Domnul interzice ca fiecare sanatoriu și fiecare instituție balneară, înființate, să fie aduse sub o conducere unică, să fie legate cu instituția medicală din Battle Creek. Administratorii sanatoriului din Battle Creek au mâinile pline acum. Ei ar trebui să-și consacre puterile lucrării de a face din sanatoriu ce ar trebui să fie de fapt.8M 232.1

Nici un om nu trebuie să considere că poate fi conștiință pentru toți lucrătorii medicali. Ființele omenești ar trebui să privească numai la Domnul Dumnezeul cerului, pentru a primi înțelepciune și îndrumare.8M 232.2

Când se înființează și se dezvoltă instituții medicale, nu ar trebui să li se ceară fraților noștri să lucreze în acord cu planurile unei puteri regale de conducere. Trebuie să se facă o schimbare. Planul care leagă orice instituție medicală de organizația concentrată în Battle Creek trebuie să fie părăsit. Dumnezeu interzice planul acesta.8M 232.3

Timp de ani de zile, am fost instruită că e primejdie, o primejdie constantă, ca frații să caute la semenii lor permisiunea de a face cutare sau cutare lucru, în loc să o caute la Dumnezeu. În felul acesta, ei ajung slăbănogi și îngăduie să fie legați prin restricții omenești, dezaprobate de Dumnezeu. Domnul poate să le impresioneze mintea și conștiința, pentru ca să se facă lucrarea Lui, cu obligația dată de El și într-un spirit de frăție care este în acord cu principiile Legii Sale.8M 232.4

Dumnezeu cunoaște viitorul. El este Acela la care trebuie să ne îndreptăm pentru a primi călăuzire. Să ne punem încrederea în El pentru a primi îndrumare cu privire la dezvoltarea diferitelor ramuri ale lucrării Sale. Nimeni să nu încerce să lucreze după impulsuri nesfinte....8M 232.5

Împărțirea Conferinței Generale în Uniuni de Conferințe, pe districte, a fost un aranjament de la Dumnezeu. În lucrarea Domnului pentru aceste zile de pe urmă, nu trebuie să fie centre ca Ierusalimul, nici vreo putere regească. Iar lucrarea din diferite țări nu trebuie să fie legată prin contracte de lucrarea cu centrul în Battle Creek, deoarece nu acesta e planul lui Dumnezeu. Frații trebuie să se consfătuiască între ei, deoarece suntem tot atât de mult sub controlul lui Dumnezeu într-o parte a viei, cât și în altă parte. Frații trebuie să fie una în inimă și în suflet, așa după cum Hristos și Tatăl sunt una. Dați aceasta ca învățătură, puneți-o în practică, pentru ca să putem fi una cu Hristos în Dumnezeu, lucrând toți pentru a ne întări unii pe alții.8M 232.6

Puterea regească, ce s-a dat pe față mai înainte, la Conferința Generală de la Battle Creek, nu trebuie să fie perpetuată. Editura nu trebuie să fie un regat de sine stătător. Este esențial ca principiile care guvernează treburile Conferinței Generale să fie menținute în administrarea lucrării editoriale și a lucrării medicale. Nimeni nu trebuie să creadă că ramura de lucrare de care este legat el este de o mult mai mare importanță ca alte ramuri.8M 233.1

Lucrarea de educație trebuie să se facă în fiecare sanatoriu ce se înființează. Dumnezeu are controlul lucrării și nimeni nu trebuie să-și închipuie că tot ce se face în sanatoriile înființate trebuie să fi supus mai întâi unei grupe de oameni. Dumnezeu interzice felul acesta de a proceda. Același Dumnezeu, care i-a instruit pe medicii de la Battle Creek, îi va instrui și pe bărbații și pe femeile care sunt chemate să servească pentru Domnul în diferite părți ale viei.8M 233.2

Se fac legi omenești și aranjamente omenești care nu sunt acceptabile pentru Dumnezeu. Ele nu se vor dovedi ca o mireasmă de viață spre viață. Mă găsesc în situația de a simți că este necesar să dau semnalul de alarmă. Administratorii fiecăreia dintre instituțiile noastre au nevoie să ajungă mai inteligenți cu privire la lucrarea lor individuală, nu depinzând de altă instituție, ci păstrând identitatea lucrării lor și privind la Dumnezeu, ca fiind instructorul lor, și dându-și pe față credința în El printr-o slujire din toată inima. Atunci își vor dezvolta talentele și capacitățile.”8M 233.3

Domnul Hristos cere o slujire la un nivel mult mai înalt de cum I s-a dat. Ar trebui ca, prin primirea puterii Duhului Sfânt, bărbații din poziții de răspundere să-L descopere pe Mântuitorul mult mai clar de cum L-au descoperit. Veșnicul Dumnezeu a iubit lumea atât de mult, încât L-a dat pe singurul Său Fiu, ca jertfă pentru noi, pentru ca noi, primindu-L pe El în credință și practicând virtuțile Lui, să nu pierim, ci să avem viața veșnică. Frații mei, cum vă închipuiți voi că privește El marea lipsă de entuziasm spiritual, manifestată față de raportul despre dăruirea jertfei acesteia, nemărginite, ce s-a adus pentru mântuirea noastră?8M 234.1

Orice ambiție omenească și orice lăudăroșenie să fie aruncate în țărână. Eul, păcătosul de eu, trebuie să fie înjosit, nu înălțat. Prin sfințenie în viața de toate zilele, noi trebuie să-L descoperim pe Hristos înaintea celor din jurul nostru. Natura omenească coruptă trebuie să fie supusă, nu înălțată. Numai în felul acesta putem să ajungem curați și nepătați. Noi trebuie să fim bărbați și femei, smeriți și credincioși. Niciodată să nu ne așezăm pe scaunul de judecată. Dumnezeu cere ca reprezentanții Lui să fie curați și sfinți, descoperind frumusețea sfințeniei. Canalul trebuie să rămână totdeauna neînfundat, pentru ca Spiritul Sfânt să poată avea drum liber; altminteri, unii vor comenta despre lucrarea ce trebuie să se facă în inima firească cu scopul de a desăvârși caracterul creștin și vor prezenta propriile lor nedesăvârșiri în așa fel, încât să facă fără efect adevărul lui Dumnezeu, care este tot atât de neclintit, ca și tronul veșnic. Și, în timp ce îi invită pe străjerii Săi să tragă semnalul de alarmă, Dumnezeu prezintă în fața lor viața Mântuitorului, ca un exemplu de ceea ce trebuie să fie și să facă pentru a fi mântuiți.8M 234.2

Hristos S-a rugat, pentru ucenicii Săi, astfel: “Sfințește-i prin adevărul Tău, Cuvântul Tău este adevărul.” O stare sufletească plăcută, mulțumită de sine, nu e o dovadă de sfințenie. Se ține un raport credincios despre toate faptele fiilor oamenilor. Nimic nu se poate ascunde de ochiul Celui Prea Înalt și Sfânt, care locuiește în veșnicie. Unii fac ca Domnului Hristos să-I fie rușine de ei, datorită născocirilor, planurilor și uneltirilor lor. Dumnezeu nu aprobă purtarea lor, deoarece Domnul Hristos e făcut de ocară prin spiritul și faptele lor. Ei uită cuvintele apostolului: “Noi am ajuns o priveliște pentru lume, îngeri și oameni.” (1 Corinteni 4, 9.)8M 235.1

Învățătura pe care a dat-o Domnul cu privire la lucrarea Lui arată calea cea bună. Planurile lui Dumnezeu și gândurile lui Dumnezeu sunt cu atât mai presus de planurile și gândurile omului, cu cât sunt mai presus cerurile de pământ. Glasul lui Dumnezeu trebuie să fie auzit, înțelepciunea Lui trebuie să fie călăuză. El a schițat planul Său în Cuvânt și în mărturiile pe care le-a trimis poporului Său. Numai acea lucrare care e săvârșită în acord cu principiile Cuvântului Său va rezista pururea.8M 235.2

Nu e timp de întârziere

Conducerea