Cum este format caracterul

Obținut prin efort perseverent și neobosit — Caracterul nu vine din întâmplare. El nu este determinat de o izbucnire a temperamentului și de un pas în direcția greșită. Este repetarea unui fapt ce-l face să devină obicei și modelează caracterul spre bine sau spre rău. Caractere drepte pot fi formate numai prin efort perseverent și neobosit, prin îmbunătățirea fiecărui talent încredințat și a fiecărei capacități spre slava lui Dumnezeu. În loc de a face aceasta, mulți își permit să fie purtați oriunde poate să-i ducă impulsul sau circumstanțele. Aceasta nu este din cauză că duc lipsă de material bun, ci fiindcă nu realizează că Dumnezeu vrea ca ei să facă tot ce pot mai bine în tinerețe. — (The Youth's Instructor, 27 iulie, 1899.)ÎC 164.1

Prima noastră datorie față de Dumnezeu și față de semenii noștri constă în dezvoltarea de sine. Fiecare facultate cu care ne-a înzestrat Creatorul trebuie cultivată până la cel mai înalt grad de perfecțiune pentru a putea fi în stare să facem cea mai mare parte din binele de care suntem capabili. Ca să ne curățim și rafinăm caracterele, avem nevoie de harul dat de Hristos, ce ne va face în stare să vedem și să ne corectăm deficiențele și să ne îmbunătățim calitățile caracterului. — (Pacific Health Journal, aprilie, 1890.)ÎC 164.2

Cultivând puterile date de Dumnezeu — Într-o mare măsură, fiecare este arhitectul propriului caracter. Cu fiecare zi, construcția se apropie tot mai mult de terminare. Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează să luăm seama cum zidim și clădirea noastră să aibă temelia pe Stânca veșnică. Vine timpul când lucrarea noastră va sta descoperită chiar așa cum este. Acum este vremea ca toți să cultive puterile date de Dumnezeu, ca să-și poată forma caractere pentru folosință aici și pentru o viață mai înaltă după aceea.ÎC 164.3

Credința în Hristos ca Mântuitor personal va da tărie și soliditate caracterului. Aceia care au credință adevărată în Hristos vor fi raționali, amintindu-și că ochiul lui Dumnezeu este asupra lor, că Judecătorul tuturor oamenilor cântărește valoarea morală și că inteligențe cerești urmăresc cu atenție să vadă ce fel de caracter este dezvoltat. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 223.)ÎC 165.1

Este influențat de fiecare faptă — Fiecare acțiune a vieții, oricât de lipsită de importanță, are influența ei în formarea caracterului. Un caracter bun este mai prețios decât averi lumești și lucrarea de formare a lui este cea mai nobilă lucrare în care se poate angaja omul.ÎC 165.2

Caracterele formate de împrejurări sunt schimbătoare și discordante — o mulțime de contraste. Posesorii lor nu au nici un obiectiv înalt în viață. Ei nu au o influență înnobilatoare asupra caracterului altora. Ei sunt fără țintă și fără putere. — (Testimonies for the Church 4:657.)ÎC 165.3

Desăvârșit prin urmarea Modelului lui Dumnezeu — Dumnezeu așteaptă ca noi să zidim caractere în conformitate cu Modelul așezat înaintea noastră. Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă, adăugând har peste har, găsind punctele noastre slabe și corectându-le potrivit cu indicațiile date. Când se vede o fisură în pereții unei case, știm că ceva nu este în regulă cu clădirea. În zidirea caracterelor noastre adesea sunt văzute fisuri. Dacă aceste defecte nu sunt reparate, casa va cădea când furtuna încercării va bate asupra ei. — (The Youth's Instructor, 25 octombrie, 1900.)ÎC 165.4

Dumnezeu ne dă tărie, putere de judecată și timp pentru ca să clădim caractere pe care să-și poată pune pecetea aprobării. El dorește ca fiecare copil al Său să construiască un caracter nobil, săvârșind fapte curate și înălțătoare, ca la sfârșit să poată prezenta o structură simetrică, un templu frumos, prețuit de om și de Dumnezeu.ÎC 165.5

În formarea caracterului trebuie să clădim pe Hristos. El este temelia sigură, o temelie ce nu poate fi clintită niciodată. Furtuna ispitei și încercării nu poate clătina clădirea consolidată pe Stânca veșnică.ÎC 166.1

Cel ce ar vrea să crească, să devină o construcție frumoasă pentru Domnul, trebuie să cultive fiecare putere a ființei sale. Numai prin folosirea corectă a talentelor se poate caracterul dezvolta armonios. În felul acesta punem la temelie ceea ce este reprezentat în Cuvânt ca fiind aur, argint și pietre scumpe — material ce va trece testul focului purificator al lui Dumnezeu. În zidirea caracterelor noastre, Domnul Hristos ne este exemplul. — (The Youth's Instructor, 16 mai, 1901.)ÎC 166.2

Trebuie opusă rezistență ispitei — Viața lui Daniel este o ilustrație inspirată a ceea ce constituie un caracter sfințit. Ea prezintă o lecție pentru toți și în special pentru tineri. O ascultare strictă de cerințele lui Dumnezeu este binefăcătoare sănătății trupului și minții. — (Fundamentals of Christian Education, 80.)ÎC 166.3

Părinții l-au instruit pe Daniel în copilărie, în obiceiuri de strictă cumpătare. L-au învățat că trebuia să se conformeze legilor naturii în toate obiceiurile lui; că ceea ce mânca și bea avea o directă influență asupra naturii sale fizice, intelectuale și morale și că era răspunzător înaintea lui Dumnezeu pentru capacitățile sale; că le-a primit ca pe un dar de la Dumnezeu și nu trebuia, acționând într-un mod sau altul, să le micșoreze sau să le paralizeze. Ca rezultat al acestei învățături, legea lui Dumnezeu era înălțată în mintea lui și adorată în inima lui. În timpul primilor ani de captivitate, Daniel trecea printr-o experiență impusă ce trebuia să-l familiarizeze cu strălucirea de la curte, cu ipocrizia și cu păgânismul. Cu adevărat, ciudată școală să-l pregătească pentru o viață de seriozitate, hărnicie și credincioșie! Și totuși el a trăit necorupt de atmosfera de care era înconjurat.ÎC 166.4

Daniel și tovarășii lui s-au bucurat de beneficiile unei instruiri și educații corecte în primii ani de viață, dar aceste avantaje singure nu i-ar fi făcut ceea ce erau. A venit timpul când trebuiau să acționeze pentru ei înșiși, când viitorul lor depindea de propria alegere. Atunci ei au hotărât să rămână credincioși lecțiilor primite în copilărie. Frica de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii, era temelia măreției lor. Spiritul Lui a întărit fiecare obiectiv sincer și fiecare decizie nobilă. — (Manuscript 132, 1901.)ÎC 167.1

Ținta trebuie să fie înaltă — Dacă tinerii de astăzi ar vrea să stea cum a stat Daniel, ar trebui să pună la lucru fiecare nerv și mușchi spiritual. Domnul nu dorește ca ei să rămână începători, ci să atingă cea mai înaltă treaptă a scării, ca de pe ea să poată păși în împărăția lui Dumnezeu. — (The Youth's Instructor, 27 iulie, 1899.)ÎC 167.2

Dacă tinerii ar aprecia în mod corect această problemă importantă a dezvoltării caracterului, ar vedea necesitatea îndeplinirii lucrării lor în așa fel încât aceasta să reziste testului cercetării înaintea lui Dumnezeu. Cel mai umil și mai slab, prin efort perseverent în a rezista ispitei și în a căuta înțelepciune de sus, poate atinge înălțimi ce acum par imposibile. Aceste realizări nu pot veni fără un scop bine determinat de a fi credincios în îndeplinirea datoriilor mici. Se cere atenție continuă ca trăsăturile necinstite să nu fie lăsate să se întărească. Tineretul poate avea putere morală căci Isus a venit în lume ca să poată fi exemplul nostru și să dea tinerilor și celor de orice vârstă ajutor divin. — (The Youth's Instructor, 3 noiembrie, 1886.)ÎC 167.3

Sfatul și mustrarea trebuie luate în seamă — Cei care au defecte în caracter, în comportare, în obiceiuri și practici, trebuie să dea atenție sfatului și observației. Această lume este atelierul lui Dumnezeu și fiecare piatră ce poate fi folosită în templul ceresc trebuie cioplită și șlefuită până devine o piatră încercată și scumpă, potrivită pentru locul său în clădirea Domnului, dar dacă refuzăm să fim instruiți și disciplinați, vom fi ca pietrele neșlefuite, iar la sfârșit vom fi aruncați deoparte ca nefolositori. — (The Youth's Instructor, 31 august 1893.)ÎC 168.1

Poate fi nevoie de mult lucru la zidirea caracterului tău, poate că ești o piatră aspră ce trebuie netezită și lustruită înainte de a putea ocupa un loc în templul lui Dumnezeu. Nu trebuie să fii surprins dacă, folosind ciocanul și dalta, Dumnezeu îți taie colțurile ascuțite ale caracterului până ce ești pregătit să ocupi locul pe care El îl are pentru tine. Nici o ființă omenească nu poate efectua această lucrare. Ea poate fi făcută numai de Dumnezeu. Și fii sigur că El nu va da nici o lovitură inutilă. Fiecare lovitură este dată cu iubire, pentru fericirea ta veșnică. El cunoaște slăbiciunile tale și lucrează ca să repare, nu ca să distrugă. — (Testimonies for the Church 7:264.)ÎC 168.2