Răspunderea părintească în formarea caracterului

O însărcinare divină către părinți — Dumnezeu le-a dat părinților lucrarea de a forma caracterele copiilor lor după Modelul divin. Prin harul Său, ei pot îndeplini însărcinarea; dar se va cere efort răbdător și stăruitor și nu mai puțină fermitate și hotărâre pentru a îndruma voința și a reține pasiunile. Un ogor părăsit produce doar spini și mărăcini. Cel care ar vrea să asigure o recoltă pentru folosință sau pentru frumusețe, trebuie să prepare solul și să semene sămânța, apoi să sape în jurul vlăstarelor tinere, smulgând buruienele și afânând pământul, iar plantele prețioase vor înflori și îi vor răsplăti în mod bogat grija și munca. — (The Signs of the Times, 24 noiembrie, 1881.)ÎC 169.1

Dezvoltarea caracterului este cea mai importantă lucrare încredințată vreodată ființelor omenești și studierea ei cu sârguință n-a fost, niciodată mai înainte, așa de importantă ca acum. Nici o generație dinaintea noastră n-a fost chemată să întâmpine probleme așa de importante; niciodată până acum, tinerii și tinerele n-au fost confruntați cu pericole așa de mari cum sunt confruntați astăzi. — (Education, 225.)ÎC 169.2

Aici este lucrarea voastră, părinți: de a dezvolta caracterele copiilor voștri în armonie cu învățăturile Cuvântului lui Dumnezeu. Această lucrare trebuie să ocupe primul loc, pentru că aici sunt implicate interese veșnice. Formarea caracterelor copiilor voștri are o mai mare importanță decât cultivarea fermelor, este mai vitală decât clădirea caselor în care să locuiți, mai urgentă decât întreprinderea oricărui fel de afacere sau profesie. — (The Signs of the Times, 10 septembrie, 1894.)ÎC 169.3

Căminul, locul cel mai bun pentru dezvoltarea caracterului — Nici școala bisericii, nici colegiul nu oferă ocaziile din cămin de a așeza clădirea caracterului unui copil pe temelia cea adevărată. — (Counsels to Parents, Teachers, and Students, 162.)ÎC 170.1

Caracterele deformate trebuie îndreptate — Cei care nu-și îndreaptă caracterul strâmb în viața aceasta, nu au parte de viața viitoare, nemuritoare. O, cât de important este pentru tineret să țină calea dreaptă! Părinții au o parte importantă în această problemă. Asupra lor apasă responsabilitatea sacră a educării copiilor pentru Dumnezeu. Lor le-a fost dată lucrarea de a-i ajuta pe cei mici ai lor să-și formeze caractere ce le va câștiga intrarea în curțile de sus. — (Letter 78, 1901.)ÎC 170.2

Părinți, nu vă poticniți aici — Părinți, de dragul lui Hristos, nu vă poticniți în cea mai importantă lucrare a voastră, aceea a modelării caracterelor copiilor pentru acum și pentru veșnicie. O greșeală din partea voastră în neglijarea instrucțiunilor date cu credincioșie sau în îngăduirea acelei afecțiuni neînțelepte ce vă face orbi față de defectele lor și vă împiedică de a le da restricțiile cuvenite, le va aduce ruina. Calea voastră poate da o direcție greșită întregii lor cariere viitoare. Voi hotărâți în locul lor ce vor fi și ce vor face pentru Hristos, pentru oameni și pentru propriile lor suflete.ÎC 170.3

Purtați-vă cinstit și cu credincioșie față de copiii voștri. Lucrați cu curaj și cu răbdare. Nu vă temeți de nici o împotrivire, nu cruțați timp sau muncă, greutate sau suferință. Viitorul copiilor voștri va mărturisi despre caracterul lucrării voastre. Credincioșia voastră față de Domnul Hristos poate fi exprimată în caracterul simetric al copiilor voștri mai bine decât pe orice altă cale. Ei sunt proprietatea lui Hristos, cumpărați cu propriul Său sânge. Dacă influența lor este în întregime de partea Domnului Hristos, ei sunt colaboratorii Lui, ajutându-i pe alții să găsească drumul vieții. Dacă neglijați lucrarea încredințată de Dumnezeu, modul vostru neînțelept de disciplină îi plasează între aceia care se despart de Hristos și întăresc împărăția întunericului. — (Testimonies for the Church 5:39, 40.)ÎC 170.4

O casă curată dar copii needucați — Am văzut o mamă al cărei ochi critic putea să discearnă orice imperfecțiune în aranjarea mobilei din casa ei și care era foarte minuțioasă să-și aibă curățenia cu desăvârșire terminată la o anumită oră pe care și-a fixat-o și o făcea frecvent cu prețul sănătății fizice și spirituale, în timp ce copiii ei erau lăsați să alerge în stradă și să obțină educația străzii. Acești copii creșteau nepoliticoși, egoiști, obraznici și neascultători. Mama, cu toate că avea servitoare plătită, era așa de mult angajată în grijile casnice încât nu-și putea face timp să-și educe copiii cum se cuvine. I-a lăsat să crească cu caractere deformate, needucați și neinstruiți. N-am putea să credem decât că gustul fin al mamei nu a fost exersat în direcția cea bună, altfel ea ar fi văzut necesitatea modelării minții și manierelor copiilor ei și nevoia educării lor astfel încât să aibă caractere simetrice și temperamente plăcute.ÎC 171.1

Dacă mama ar fi lăsat pe plan secundar aceste lucruri cărora le-a permis să-i solicite atenția în primul rând, ea ar fi privit instruirea fizică, intelectuală și morală a copiilor ei ca fiind de o importanță aproape inestimabilă. Cine își asumă răspunderea de mamă trebuie să se simtă sub cea mai solemnă obligație față de Dumnezeu și față de copiii ei, de a-i educa în așa fel încât ei să aibă o dispoziție binevoitoare și afectuoasă, să fie curați în principii morale, rafinați în gust și plăcuți în caracter. — (The Signs of the Times, 5 august, 1875.)ÎC 171.2

Numai prin Duhul Domnului — Ne vom considera capabili să ne modelăm viețile și caracterele pentru a intra pe porțile slavei? N-o putem face. Noi suntem dependenți în fiecare moment de Duhul lui Dumnezeu care acționează asupra noastră și asupra copiilor noștri. — (Manuscript 12, 1895.)ÎC 172.1

Dacă părinții ar vrea să vadă o stare de lucruri diferită în familia lor, să se consacre ei înșiși în întregime lui Dumnezeu, iar Domnul va găsi căi și mijloace prin care o transformare poate avea loc în casele lor. — (Manuscript 151, 1897.)ÎC 172.2

Partea lui Dumnezeu și a voastră — Părinți creștini, vă implor să vă treziți.... Dacă vă neglijați datoria și vă sustrageți de la răspunderea voastră, așteptând ca Domnul să facă lucrul vostru, veți fi dezamăgiți. Când ați făcut cu credincioșie tot ce s-a putut, aduceți-i pe copiii voștri la Isus și cu credință stăruitoare mijlociți pentru ei. Domnul va fi ajutorul vostru; El va lucra cu eforturile voastre; în puterea Lui veți câștiga biruința....ÎC 172.3

Când părinții vor manifesta un astfel de interes pentru copiii lor încât Dumnezeu să-i poată avea, El le va asculta rugăciunile și va lucra cu eforturile lor; dar Dumnezeu nu intenționează să facă lucrarea ce le-a încredințat-o părinților. — (The Review and Herald, 13 septembrie, 1881.)ÎC 172.4

Creatorul te va ajuta — Mamelor, amintiți-vă că în lucrarea voastră Creatorul universului vă va da ajutor. Prin tăria Lui și în Numele Său vă veți conduce copiii să fie biruitori. Învățați-i să privească la Domnul pentru putere. Spuneți-le că El aude rugăciunile lor. Învățați-i să biruiască răul prin bine. Învățați-i să exercite o influență ce înalță și înnobilează. Conduceți-i să se unească cu Dumnezeu și atunci vor avea tărie să reziste celei mai puternice ispite. Atunci vor primi răsplata biruitorului. — (The Review and Herald, 9 iulie, 1901.)ÎC 172.5

Mântuitorul îndurător veghează asupra voastră cu dragoste și milă, gata să vă asculte rugăciunile și să vă dea ajutorul de care aveți nevoie în lucrarea vieții voastre. Dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, credincioșia și facerea de bine sunt elementele caracterului creștin. Aceste prețioase daruri sunt roade ale Duhului. Ele sunt coroana și scutul creștinului. —(Pacific Health Journal, septembrie, 1890.)ÎC 173.1

Un cuvânt de încurajare către cei care au greșit — Cei care și-au educat copiii într-un mod nepotrivit nu trebuie să dispere; să se întoarcă la Dumnezeu și să caute adevăratul spirit al ascultării și vor fi în stare să facă reforme hotărâte. Supunându-vă obiceiurile față de principiile salvatoare ale legii sfinte a lui Dumnezeu, veți avea o influență asupra copiilor voștri. — (The Signs of the Times, September 17, 1894.)ÎC 173.2

Unii copii vor refuza să dea atenție sfatului părintesc — S-ar putea ca părinții să facă tot ce stă în puterea lor să le dea copiilor orice avantaj și învățătură ca să-și poată preda inimile lui Dumnezeu; Totuși copiii s-ar putea să refuze a umbla în lumină și prin umblarea lor rea aruncă blamul asupra părinților care-i iubesc și tânjesc de dor pentru salvarea lor.ÎC 173.3

Satana este cel care ispitește copiii să urmeze o cale a păcatului și neascultării.... Dacă ei refuză să umble în lumină, dacă refuză să-și supună lui Dumnezeu voința și calea și persistă în a urma drumul păcatului în nepocăință, lumina și privilegiile ce le-au avut se vor ridica la judecată împotriva lor pentru că n-au umblat în lumină și n-au știut încotro merg. Satana îi conduce, iar ei devin un subiect de discuție în lume. Oamenii vor spune: “Uitați-vă la copiii aceia! Părinții lor sunt foarte religioși dar vedeți că ei sunt mai răi decât copiii mei, iar eu nu pretind a fi creștin.” În felul acesta, copiii care primesc instrucțiuni bune de la părinții lor și totuși nu le dau atenție, aruncă un reproș asupra părinților, dezonorându-i și făcându-i de rușine în fața unei lumi păgâne. De asemenea, ei aduc un reproș asupra religiei lui Isus Hristos, pe calea faptelor lor rele. — (The Youth's Instructor, 10 august, 1893.)ÎC 173.4

Părinți, aceasta este lucrarea voastră — Părinți, lucrarea voastră este de a dezvolta în copii răbdare, fidelitate și dragoste adevărată. Lucrând în mod corect cu copiii pe care vi i-a dat Dumnezeu, îi ajutați să pună temelia unui caracter curat și bine echilibrat. Voi întipăriți în mintea lor principiile pe care într-o zi le vor urma în propriile lor familii. Rezultatul eforturilor voastre bine direcționate va fi văzut pe măsură ce își vor conduce familiile lor pe calea Domnului. — (The Review and Herald, 6 iunie, 1899.)ÎC 174.1