Capitolul 35 — Prețioși înaintea lui Dumnezeu

Printre cei care mărturisesc a fi copiii lui Dumnezeu, există bărbați și femei care iubesc lumea și lucrurile ei și care au sufletul pervertit de influențele lumești. Elementul divin este eliminat din firea lor. Ca instrumente ale răului, ei împlinesc scopurile vrăjmașului.SA 177.1

În contrast cu această categorie de oameni se află omul sărac, harnic și cinstit, care este gata să-i ajute pe cei ce au nevoie de ajutor și dornic să sufere mai degrabă nedreptatea, decât să aibă spiritul de zgârcenie și avariție al celor bogați. El prețuiește conștiința împăcată și principiile drepte mai mult decât aurul. Este gata să facă tot binele ce îi stă în putință. Dacă o lucrare de binefacere are nevoie de bani sau de ajutor, el e primul care răspunde și deseori se întrece pe sine, renunțând la o nevoie de-a sa pentru a îndeplini acest act de caritate.SA 177.2

Poate că acest om nu are decât o comoară pământească neînsemnată, poate că este considerat limitat în ceea ce privește judecata și înțelepciunea, poate că influența lui este considerată a fi lipsită de valoare, însă în ochii lui Dumnezeu el este prețios. Poate că se crede că are o înțelegere limitată, dar el dă dovadă de o înțelepciune ce depășește gândirea precaută și rapace, la fel cum divinul întrece omenescul; căci își strânge o moștenire în ceruri, nestricată, neîntinată și care nu se poate veșteji. — The Review and Herald, 19 decembrie, 1899.SA 177.3