Mai întâi zecimea, apoi darurile

Problema darurilor nu este lăsată în seama imboldurilor noastre. Dumnezeu ne-a dat învățături clare în această privință. El a prevăzut zecimile și darurile ca pe o măsură a responsabilității noastre și dorește să I le oferim cu regularitate și sistematic.... Fiecare să-și examineze cu regularitate venitul, care este în întregime o binecuvântare de la Dumnezeu, și să pună deoparte zecimea ca un fond special, sacru, pentru Domnul. Acest fond nu trebuie în niciun caz să fie destinat vreunui alt scop; el trebuie destinat numai susținerii lucrării Evangheliei. După ce este pusă deoparte zecimea, să fie hotărâte și darurile, fiecare “după câștigul” lui. — The Review and Herald, 9 mai, 1893.SA 80.3