Capitolul 40 — Darurile de bunăvoie

Tot ceea ce facem trebuie făcut din toată inima. Trebuie să ne aducem darurile cu bucurie și recunoștință, spunând: Din ceea ce este al Tău, îți aducem de bunăvoie. Cel mai costisitor serviciu pe care îl putem face nu este nimic în comparație cu darul pe care L-a dat Dumnezeu lumii noastre. Hristos este un dar în fiecare zi. Dumnezeu L-a dăruit lumii și primește cu bunăvoință darurile încredințate oamenilor pentru înaintarea lucrării Sale pe pământ. În acest fel, recunoaștem și acceptăm că totul este al lui Dumnezeu, în mod absolut și în totalitate. — Manuscript 124, 1898.SA 198.1

Dumnezeu se bucură să onoreze darul oferit dintr-o inimă iubitoare, conferindu-i cea mai mare eficiență în slujba Sa. Dacă ne-am predat inimile lui Isus, ar trebui să îi aducem și darurile noastre. Aurul și argintul nostru, cele mai prețioase bunuri pământești, înzestrările mintale și spirituale cele mai înalte vor fi consacrate de bunăvoie Celui care ne-a iubit și care S-a dat pe Sine pentru noi. — Hristos lumina lumii, 65.SA 198.2