Capitolul 6 — Predici practice

Darurile oferite pentru împlinirea nevoilor sfinților și pentru avansarea împărăției lui Dumnezeu constituie predici practice, care adeveresc faptul că dătătorii nu au primit în zadar harul lui Dumnezeu. Exemplul viu al unui caracter lipsit de egoism, care imită exemplul lui Hristos, are o mare influență asupra oamenilor. Cei care nu trăiesc pentru ei înșiși nu își vor cheltui toți banii pentru satisfacerea presupuselor nevoi și pentru a-și mări confortul, ci vor păstra viu în minte faptul că sunt urmașii lui Hristos și că alții au nevoie de hrană și de îmbrăcăminte.SA 29.1

Cei care trăiesc pentru a-și satisface poftele și dorințele egoiste vor pierde favoarea lui Dumnezeu și răsplata cerească. Ei dovedesc în fața lumii că nu au o credință veritabilă, iar când vor încerca să le împărtășească altora adevărul prezent, cuvintele lor se vor auzi asemenea unei arame sunătoare și asemenea unui chimval zăngănitor. Toți ar trebui să-și arate credința prin cuvintele pe care le rostesc. “Credința fără fapte este moartă.... În ea însăși.” “Dați înaintea bisericilor dovadă de dragostea voastră și arătați-le că avem dreptul să ne lăudăm cu voi.” — The Review and Herald, 21 august, 1894.SA 29.2