Ca tămâia plăcut mirositoare

Experiența ne învață că spiritul binefacerii îi caracterizează mai degrabă pe cei care au mijloace reduse decât pe cei bogați. Mulți dintre cei care își doresc bogății ar ajunge la ruină dacă le-ar avea. Când astfel de persoane primesc talantul banilor, prea adesea îl păstrează pentru ei înșiși sau risipesc banii Domnului, până când Stăpânul le va spune fiecăruia în parte: “Nu mai poți fi ispravnic.” Ei întrebuințează în mod necinstit ceea ce aparține altcuiva, de parcă ei ar fi stăpânii. Dumnezeu nu le va încredința bogățiile veșnice....SA 177.4

Darul celui sărac, rodul tăgăduirii de sine, oferit pentru răspândirea luminii prețioase a adevărului, este pentru Dumnezeu ca tămâia plăcut mirositoare. Fiecare act de sacrificiu pentru binele altora va consolida spiritul binefacerii în inima dătătorului, apropiindu-l tot mai mult de Răscumpărătorul lumii, care, măcar că era bogat, S-a făcut sărac pentru noi, pentru ca prin sărăcia Lui, noi să ne îmbogățim.SA 178.1

Cea mai mică sumă de bani dăruită cu bucurie, ca rezultat al tăgăduirii de sine, este mult mai valoroasă în ochii lui Dumnezeu decât darurile celor care ar aduce mii și care totuși nu le-ar simți lipsa. Văduva săracă, aruncând doi bănuți în vistieria Domnului, a dat dovadă de dragoste, credință și spirit de binefacere.... Binecuvântarea lui Dumnezeu asupra darului oferit din sinceritate l-a transformat într-un izvor de roade bogate.SA 178.2

Bănuțul văduvei este asemenea unui mic firicel de apă care curge de secole, lărgindu-și și adâncindu-și albia și contribuind în mii de feluri la înaintarea adevărului și la alinarea celor în nevoie. Influența acelui dar mic a acționat și a impulsionat mii de inimi din toate veacurile și din toate țările. Ca rezultat, s-au revărsat în vistieria Domnului nenumărate daruri, aduse de săracii darnici și care sunt dispuși la sacrificiu. În plus, exemplul ei a stimulat mii de persoane leneșe, egoiste și necredincioase să facă fapte bune, iar darurile lor s-au adăugat astfel pentru a ridica valoarea darului ei. — Signs of the Times, 15 noiembrie, 1910.SA 178.3