Evitați lăcomia

Unii nu își stăpânesc poftele, ci își îngăduie satisfacerea gustului pe seama sănătății. Ca urmare, mintea le este încețoșată, gândirea le este apatică și nu pot realiza acele lucruri pe care le-ar putea face dacă ar fi stăpâni pe sine și cumpătați. Aceștia jefuiesc pe Dumnezeu de puterea fizică și mintală care ar trebui consacrată în serviciul Său, dacă ar dovedi cumpătarea în toate lucrurile....SS 71.1

Cuvântul lui Dumnezeu așază păcatul lăcomiei în aceeași categorie cu beția. Păcatul acesta a fost atât de ofensator în ochii lui Dumnezeu, încât El i-a dat îndrumări lui Moise, ca, dacă un copil nu își stăpânea apetitul, ci se îmbuiba cu tot ce poftea, el trebuia să fie adus de părinții săi în fața conducătorilor lui Israel și să fie ucis cu pietre. Starea celui lacom era considerată fără nădejde. Unul ca acesta nu putea fi de folos semenilor săi și era un blestem pentru sine însuși. Nu te puteai bizui pe el la nimic. Influența lui ar fi fost molipsitoare, iar celor din jurul lui le-ar fi fost mai bine dacă un astfel de caracter cu defecte atât de grozave nu era perpetuat.SS 71.2

Nici o persoană care își simte responsabilitatea față de Dumnezeu nu va îngădui înclinațiilor animalice să stăpânească asupra rațiunii. Cei care fac astfel nu sunt creștini, oricine ar fi ei și oricât de mari ar fi pretențiile lor. Îndemnul Domnului Hristos este: “Fiți dar desăvârșiți după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit”. (Matei 5, 48.) Aici El ne arată că putem fi desăvârșiți în sfera noastră, după cum Dumnezeu este desăvârșit în sfera Sa. — (Testimonies for the Church 4:454-455 (1880).)SS 71.3