Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Mărturii Nepublicate

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Informații de la bărbați

    Este o parte pe care bărbații trebuie să o îndeplinească, aducând fapte cu privire la ordinea evenimentelor, prin scris și prin cuvinte, solilor Domnului. Aceasta se vede din experiența lui Pavel raportată în 1 Corinteni 1:11.MN 475.3

    Când eram în Australia au fost schițate cu claritate Mamei, planurile după care ar fi trebuit să se dezvolte lucrarea școlii, și ea a prezentat aceste gânduri celor care erau implicați cu școala. Eram înconjurați de greutăți, iar lucrarea pusă înaintea noastră părea a fi imposibilă. Unii doreau să împingă lucrarea foarte rapid; alții erau prevăzători și doreau să aștepte asigurări că vom putea termina ce am început. Noi aveam luptele noastre.MN 475.4

    La o adunare importantă, m-am hotărât să nu vorbesc mamei despre încurcăturile legate de lucrarea noastră, ci să-i spun Domnului totul, și să-L rog să ne trimeată o îndrumare după nevoile noastre. Când am venit acasă de la comitet, noaptea târziu, am pus problema înaintea Domnului, și L-am rugat să ne ajute și să ne trimită solii cum dorește El. În fiecare dimineață am să mă duc la Mama și am să-i zic: Ai ceva nou pentru noi în această dimineață? Uneori ea spunea: “Nu știu dacă am; dar în noaptea aceasta am fost în Consiliu și discutam despre cutare și cutare chestiune”. Uneori ceea ce îmi spunea, nu părea să aibă nici o legătură cu subiectul care era în mintea mea, iar alteori răspundea la problemele pe care le pusesem înaintea Domnului în noaptea precedentă. De multe ori ceea ce spunea ea dădea lumina care era un răspuns direct la rugăciunea mea.MN 475.5

    Într-o dimineață după ce am întrebat-o pe Mama dacă avea ceva nou pentru noi, ea a spus: “Ce faceți voi în Comitet? Cum veți petrece timpul acela?”. I-am răspuns: “Nu trebuie să-ți spun; Domnul îți poate spune ce trebuie să știi, mai bine decât îți pot spune eu, și s-ar putea să nu-ți spun imparțial”. Ea a zis: “Willie White, să-mi spui ce faceți”. Am întrebat, “de ce”. Apoi ea a zis: “Mi s-a arătat că aveți probleme serioase și când ajungeți la un anumit punct, trebuie să vă spun ceva. Vreau să știu dacă ați ajuns la punctul acela”; “Mamă, i-am răspuns, avem probleme serioase, dar din câteva motive nu vreau să-ți spun despre ele”. Atunci ea a insistat și i-am spus cât mai bine din punctul meu de vedere despre situația lucrării noastre. Când am terminat, ea a zis: “Este bine. Nu cred că voi veni astăzi, dar cred că ați ajuns foarte aproape de punctul când trebuie să vin și să-mi dau mărturia”. Într-o zi sau două a venit și ne-a spus ce-i fusese prezentat.MN 476.1

    Unii s-au minunat ce se întâmplă atunci când sora White, vorbind spre încheierea aprecierilor, s-a întors spre mine și a zis: “Am acoperit toate punctele, Willie?”. Și de aici ei au tras concluzia că eu am sugerat Mamei ce trebuia să spună la adunare.MN 476.2

    Se întâmplă deseori că Mama ne spune cu câteva zile sau ore înainte de adunare, linia de gândire pe care să o prezinte, și uneori mă roagă să-i aduc aminte dacă a lăsat afară vreun punct esențial. Apoi, la încheierea aprecierilor ei, are grijă să știe dacă trecuse cu vederea vreo trăsătură importantă din ceea ce intenționase să prezinte.MN 476.3

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents