Starea lumii

Mi s-a arătat starea lumii, care își umple cu repeziciune cupa de nelegiuire. Violențe și ticăloșii de nedescris umplu lumea noastră, iar Satana folosește orice mijloace pentru a face ca nelegiuirea și viciul josnic să fie populare. Pe stradă, tinerii sunt înconjurați de știri și de anunțuri referitoare la crime și păcate, prezentate în vreun roman sau jucate pe scena vreunui teatru. Mintea lor este astfel educată să se familiarizeze cu păcatul. Calea urmată de cei josnici și vulgari este prezentată în publicațiile cotidiene și tot ce le poate stârni curiozitatea și trezi pasiunile josnice este adus înaintea lor în povestiri senzaționale și incitante.3M 471.3

Literatura născocită de minți pervertite otrăvește mintea a mii de oameni în lumea noastră. Păcatul nu pare peste măsură de păcătos. Ei aud și citesc atât de mult despre crime josnice și despre ticăloșii, încât conștiința lor, care era cândva delicată și s-ar fi tras înapoi cu oroare de la ele, devine atât de tocită încât poate zăbovi cu un interes lacom asupra cuvintelor și faptelor josnice și infame ale oamenilor. 3M 472.1

„Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla și la venirea Fiului omului.” Dumnezeu dorește să aibă un popor plin de râvnă pentru fapte bune, care să rămână statornic în mijlocul imoralității acestui veac degenerat. Va exista un popor care se va ține cu atâta hotărâre de puterea divină încât va fi asigurat împotriva oricărei ispite. Este posibil ca știrile nelegiuite, din publicațiile și din reclamele atrăgătoare care le cad în mână, să caute să se adreseze simțurilor lor și să le corupă mintea; totuși ei vor rămâne într-o legătură atât de strânsă cu Dumnezeu și cu îngerii, încât va fi ca și când nu ar vedea și nu ar auzi nimic. Ei au de făcut o lucrare pe care nimeni nu o poate face în locul lor: aceea de a duce lupta cea bună a credinței și de a apuca viața veșnică. Nu vor fi plini de încredere în sine și îngâmfați. Cunoscându-și slăbiciunea, ei își vor uni neștiința cu înțelepciunea lui Hristos și slăbiciunea, cu tăria Lui.3M 472.2

Tinerii pot avea principii atât de ferme, încât nici măcar cele mai puternice ispite ale lui Satana nu-i vor abate de la loialitatea lor. Copil fiind, Samuel era înconjurat de cele mai corupătoare influențe. Vedea și auzea lucruri care îi îndurerau sufletul. Fiii lui Eli, care oficiau o slujbă sfântă, erau stăpâniți de Satana. Acești bărbați poluau întreaga atmosferă din jurul lor. Bărbați și femei erau zi de zi fascinați de păcat și de nedreptate. Cu toate acestea, Samuel a rămas neîntinat. Haina caracterului său a rămas nepătată. El nu li s-a alăturat și nu a găsit nici cea mai mică plăcere în păcatele care umpleau tot Israelul de vești înfricoșătoare. Samuel Îl iubea pe Dumnezeu. El și-a păstrat sufletul într-o atât de strânsă legătură cu cerul, încât un înger a fost trimis să-i vorbească despre păcatele fiilor lui Eli, care corupeau întregul Israel.3M 472.3

Pofta și patimile josnice doboară mii dintre cei care declară că sunt urmași ai lui Hristos. Simțurile lor devin atât de tocite din cauza familiarizării cu păcatul, încât nu au oroare de el, ci îl consideră atrăgător. Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape. Dumnezeu nu va mai răbda multă vreme nedreptatea josnică și nelegiuirile fiilor oamenilor. Ticăloșiile lor au ajuns într-adevăr până la cer și în curând li se va răspunde prin plăgile înfricoșătoare pe care le va trimite Dumnezeu pe pământ. Ei vor bea din cupa mâniei lui Dumnezeu, turnată neamestecată cu har.3M 473.1

Am văzut că există pericolul ca până și cei care mărturisesc a fi copiii lui Dumnezeu să fie corupți. Imoralitatea înrobește bărbați și femei. Aceștia parcă sunt scoși din minți și lipsiți de puterea de a rezista și de a birui apetitul și patima josnică. În Dumnezeu există putere, în El este tărie. Dacă se prinde de ea, puterea dătătoare de viață a lui Isus va însufleți pe oricine cheamă Numele lui Hristos. În jurul nostru sunt tot felul de pericole și nu putem fi în siguranță decât atunci când suntem conștienți de slăbiciunea noastră și ne prindem cu mâna credinței de Atotputernicul nostru Mântuitor. Trăim într-un timp înfricoșător. Nu ne putem întrerupe nici măcar pentru o clipă vegherea și rugăciunea. Sufletul nostru neajutorat trebuie să se bazeze pe Isus, Răscumpărătorul nostru.3M 473.2

Mi-au fost arătate măreția și importanța lucrării care stă în fața noastră. Dar foarte puțini își dau seama de adevărata stare a lucrurilor. Toți aceia care sunt adormiți și nu pot să vadă necesitatea vigilenței și a vegherii vor fi biruiți. Vin să se angajeze în lucrarea lui Dumnezeu bărbați tineri, unii dintre ei neavând aproape deloc simțământul sfințeniei și al responsabilității lucrării. Ei nu au decât puțină experiență în exercitarea credinței și în ce înseamnă să flămânzească în mod sincer după Duhul lui Dumnezeu, experiență care nu rămâne niciodată fără răspuns. Unii dintre cei care au calități și care ar putea ocupa posturi importante nu știu de ce duh sunt mânați. Ei se lasă cuceriți de spiritul jovial tot atât de firesc cum curge apa la vale. Discută tot felul de fleacuri, flirtează cu tinere, deși aproape întreaga zi ascultă cele mai solemne și mai impresionante adevăruri. Oamenii aceștia au o religie a minții, dar inima lor nu este sfințită de adevărurile pe care le aud. Unii ca aceștia nu-i vor putea conduce niciodată pe alții la Izvorul de apă vie, până când nu vor fi băut ei înșiși din șuvoaiele lui.3M 473.3

Nu este timp acum pentru frivolitate, pentru lucruri deșarte și pentru nimicuri. Scenele istoriei acestui pământ urmează să se încheie în curând. Mintea căreia i s-a dat frâu liber trebuie să se schimbe. Apostolul Petru spune: „De aceea încingeți-vă coapsele minții voastre, fiți treji și puneți-vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus, la arătarea lui Isus Hristos. Ca niște copii ascultători, nu vă lăsați târâți în poftele pe care le aveați altădată, când erați în neștiință. Ci, după cum Cel ce v-a chemat este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. Căci este scris: «Fiți sfinți, căci Eu sunt sfânt.»”3M 474.1

Gândurile lăsate să rătăcească trebuie adunate și îndreptate către Dumnezeu. Chiar și ele trebuie să fie aduse în ascultare de voia lui Dumnezeu. Laudele nu trebuie oferite sau așteptate, deoarece vor avea tendința mai degrabă de a încuraja încrederea în sine decât de a spori umilința; de a corupe, mai degrabă decât de a curăți. Oamenii care sunt cu adevărat competenți și care își dau seama că au de îndeplinit un rol în lucrarea lui Dumnezeu se vor simți apăsați de simțământul sfințeniei lucrării asemenea unui car aflat sub povara snopilor. Acum este timpul să facem cele mai serioase eforturi pentru a birui sentimentele naturale ale inimii firești.3M 474.2

_____________________________________