Munca fizică pentru elevi și studenți

Actualul plan de educație deschide o ușă ispitei pentru cei tineri. Deși, în general, au prea multe ore de studiu, au și multe ore în care nu au nimic de făcut. Aceste ore libere sunt adesea petrecute în mod nepăsător. Obiceiurile dăunătoare se transmit de la unul la altul și viciul se răspândește foarte mult. Mulți tineri care au primit în cămin o educație religioasă și care atunci când pleacă la școli sunt oarecum inocenți și cuminți devin corupți după ce ajung în anturajul unor colegi care au vicii. Ei își pierd respectul de sine și își sacrifică principiile nobile. În felul acesta, sunt pregătiți să meargă mai departe pe calea care duce în jos, deoarece și-au încălcat de atâtea ori conștiința, încât păcatul a ajuns să nu li se mai pară peste măsură de păcătos. Aceste rele, care există în școlile conduse după actualul plan de învățământ, ar putea fi îndepărtate într-o mare măsură, dacă s-ar îmbina studiul cu munca fizică. Aceleași rele există și în școlile mai înalte, doar că într-o măsură mai mare, deoarece mulți tineri s-au deprins cu viciile și conștiința lor s-a tocit.3M 148.2

Mulți părinți supraestimează stabilitatea și calitățile copiilor lor. Ei par să nu ia în considerare faptul că aceștia vor fi expuși la influențele înșelătoare ale tinerilor vicioși. Părinții au temerile lor, atunci când îi trimit pe copii la școli departe de casă, dar se amăgesc singuri cu gândul că, dacă au avut exemple bune și au primit o educație religioasă, aceștia vor rămâne credincioși principiilor și în viața lor de liceu. Mulți părinți nu au decât o vagă idee în ceea ce privește gradul de imoralitate care există în aceste instituții de învățământ. În multe cazuri, părinții au muncit din greu și au îndurat multe privațiuni pentru a-și atinge mult doritul obiectiv de a le asigura copiilor o educație completă. Și, după toate eforturile lor, mulți trăiesc amara experiență de a-și vedea copii întorși acasă de la studii cu obiceiuri imorale și cu sănătatea ruinată. Adeseori, aceștia sunt lipsiți de respect față de părinții lor, nerecunoscători și nesfinți. Acești părinți răniți, care sunt răsplătiți în felul acesta de copiii lor nerecunoscători, se plâng că și-au trimis copiii de lângă ei, ca să fie expuși la ispite și să se întoarcă acasă niște epave, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere mental și moral. Cu speranțele dezamăgite și cu inimile aproape zdrobite, ei își văd copiii, pentru care avuseseră speranțe atât de mari, urmând calea viciului și ducând o existență nenorocită.3M 149.1

Dar există și dintre aceia care au principii ferme și care răspund așteptărilor părinților și ale profesorilor. Ei trec prin procesul de învățământ cu conștiința curată și îl încheie cu o constituție sănătoasă și cu un caracter moral neîntinat de influențele corupătoare. Dar numărul lor este mic.3M 149.2

Unii studenți pun tot sufletul în studiul lor și se concentrează asupra obiectivului de a obține o educație. Ei își pun mintea la lucru, dar lasă ca puterile fizice să le rămână inactive. Creierul este suprasolicitat, iar mușchii slăbesc, deoarece nu sunt folosiți. La absolvire, este evident că acești studenți au obținut o educație cu prețul vieții lor. Ei au studiat zi și noapte, ținându-și mintea tot timpul încordată, dar nu și-au antrenat suficient mușchii. Ei sacrifică totul pentru a cunoaște științele și se grăbesc spre mormânt.3M 149.3

Tinerele domnișoare se dedică adesea studiului neglijând alte ramuri ale educației, care sunt chiar mai importante pentru viața practică decât studierea cărților. Și, după ce au obținut o educație, multe dintre ele sunt bolnave pentru toată viața. Ele își neglijează sănătatea, rămânând prea mult timp în săli închise, private de aerul curat al cerului și de lumina soarelui, dată de Dumnezeu. Aceste tinere s-ar fi putut întoarce de la studiile lor într-o sănătate deplină, dacă ar fi îmbinat studiul teoretic cu munca în gospodărie și cu exercițiul fizic în aer liber.3M 150.1

Sănătatea este o mare comoară. Ea este cea mai mare avere pe care o pot avea muritorii. Bogăția, onoarea sau învățătura sunt obținute cu un preț prea mare, dacă se pierde sănătatea. Niciuna dintre aceste realizări nu poate asigura fericirea, dacă lipsește sănătatea. Este un păcat îngrozitor să abuzăm de sănătatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, deoarece fiecare lovitură dată sănătății ne slăbește pe viață și face din noi niște învinși, indiferent de nivelul de educație pe care am ajuns să-l dobândim.3M 150.2

În multe cazuri, părinții care sunt bogați nu consideră că este important să le dea copiilor lor o educație în ceea ce privește îndatoririle practice ale vieții, în aceeași măsură cu educația în domeniul științelor. Ei nu văd că, pentru binele minții și al caracterului moral al copiilor lor și pentru utilitatea lor viitoare, este necesar să-i ajute pe aceștia să înțeleagă importanța muncii utile. Le datorează copiilor lor acest lucru pentru ca, dacă nenorocirea va veni, ei să poată rămâne pe picioarele lor, într-o nobilă independență, știind cum să-și folosească mâinile. Dacă au un capital de putere, atunci nu vor fi săraci, chiar dacă nu au niciun ban. Este posibil ca mulți dintre cei care, în tinerețe, s-au aflat în împrejurări favorabile să fie jefuiți de toate bogățiile lor și să rămână cu părinți, frați și surori care să depindă de ei pentru sprijin. Așadar, este foarte important ca tinerii să fie educați să muncească, astfel încât să fie pregătiți pentru orice situație de urgență! Bogățiile sunt într-adevăr un blestem, atunci când posesorii lor îngăduie ca ele să îi împiedice pe copiii lor să obțină o cunoaștere a muncii folositoare, astfel încât să fie folositori pentru viața practică.3M 150.3

De multe ori, cei care nu sunt obligați să muncească nu fac suficient efort fizic pentru sănătate. Pentru că nu își au mintea și mâinile angajate în muncă activă, tinerii se obișnuiesc să lenevească și adeseori ajung să obțină ceea ce ar trebui să ne îngrozească cel mai mult — o educație de stradă. Ei pierd vremea pe lângă magazine, fumează, beau alcool și practică jocul de cărți.3M 150.4

Tinerele domnișoare citesc romane, scuzându-se că nu pot munci activ deoarece nu le permite starea sănătății. Slăbiciunea lor este consecința faptului că nu-și pun la lucru mușchii pe care li i-a dat Dumnezeu. Ele poate consideră că sunt prea firave ca să muncească, dar sunt dispuse să lucreze la broderii și la dantele și să-și păstreze paloarea delicată a mâinilor și a feței, în timp ce mama lor, împovărată de griji, trudește din greu să le spele și să le calce hainele. Aceste domnișoare nu sunt creștine, deoarece calcă porunca a cincea. Ele nu-și cinstesc părinții. Dar mama este cea mai vinovată. Ea și-a răsfățat fiicele și le-a găsit scuze ca să nu își poarte partea care le revine din îndatoririle casei, până când munca a devenit pentru ele dezgustătoare și au ajuns să le placă și să se bucure de o dulce lenevie. Ele mănâncă, dorm, citesc romane și vorbesc despre modă, în timp ce viața lor este cu totul nefolositoare.3M 151.1

În multe cazuri, sărăcia este o binecuvântare, deoarece ea îi ferește pe tineri și pe copii de a se ruina prin lipsa de activitate. Atât puterile fizice, cât și cele mentale trebuie să fie cultivate și dezvoltate în mod adecvat. Grija principală și constantă a părinților ar trebui să fie aceea de a vedea că fiii și fiicele lor au o constituție puternică, astfel încât să poată deveni bărbați și femei cu o sănătate deplină. Este imposibil să fie atins acest obiectiv fără exercițiu fizic. Pentru sănătatea lor fizică și pentru binele lor moral, copiii trebuie să fie învățați să lucreze, chiar dacă pentru întreținerea materială lucrul acesta nu ar fi necesar. Dacă vor să aibă un caracter curat și să fie destoinici, trebuie să se supună disciplinei unei munci bine echilibrate, care să le pună la lucru toate grupele de mușchi. Satisfacția de care se vor bucura acești copii, văzând că sunt folositori și renunțând la ei înșiși pentru a-i ajuta pe alții, va fi cea mai sănătoasă plăcere de care s-au bucurat vreodată. De ce s-ar priva cei bogați și copiii lor dragi de această mare binecuvântare?3M 151.2

Părinți, lipsa de activitate este cel mai mare blestem care s-a abătut vreodată asupra tinerilor. Fiicelor voastre nu ar trebui să li se îngăduie dimineața să lenevească în pat până târziu, dormind prețioasele ore pe care Dumnezeu li le-a împrumutat ca să fie folosite în scopul cel mai bun și pentru care vor trebui să dea socoteală înaintea Lui. Mama le face fiicelor ei un mare rău, purtând singură poverile pe care ele ar trebui să le poarte împreună cu ea, pentru binele lor prezent și viitor. Calea pe care o urmează mulți părinți, îngăduindu-le copiilor lor să fie indolenți și să-și satisfacă dorința de a citi romane, îi face nepotriviți pentru viața reală. Cititul de romane și de cărți de povești reprezintă cel mai mare rău pe care și-l pot îngădui tinerele. Cele care citesc romane și povești de dragoste nu reușesc niciodată să fie mame bune, pricepute și cu simț practic. Ele își construiesc castele pe nisip, trăind într-o lume ireală, imaginară. Devin sentimentale și au fantezii bolnăvicioase. Această viață artificială, pe care o trăiesc, le face nepotrivite pentru orice lucrare folositoare. Au un intelect nedezvoltat, chiar dacă se amăgesc singure cu gândul că au o minte și maniere superioare. Practicarea treburilor casnice reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje pentru fetele tinere.3M 152.1

Munca fizică nu împiedică în niciun fel cultivarea intelectului. Departe de aceasta. Avantajele dobândite prin munca fizică vor aduce echilibru și vor proteja mintea de suprasolicitare. Efortul va fi făcut de mușchi, eliberând creierul obosit. Sunt multe fete apatice și nefolositoare, care consideră că este nedemn pentru o domnișoară să se angajeze în muncă fizică. Dar caracterul lor este prea transparent ca să înșele persoanele cu judecată, în ceea ce privește reala lor lipsă de valoare. Ele zâmbesc prostește și chicotesc, comportându-se ca niște răsfățate, pline de mofturi. Se poartă ca și când nu ar fi în stare să vorbească direct și clar, ci vorbesc chinuit, de-abia rostind cuvintele, șoptind și râzând prostește. Sunt aceste „doamne” bine educate? Ele nu s-au născut fără minte, ci au fost educate să se comporte astfel. Nu este nevoie să te arăți a fi fragilă și neajutorată, să fii împopoțonată și să zâmbești nătâng, ca să fii considerată o doamnă. Pentru o minte sănătoasă este nevoie de un corp sănătos. Sănătatea fizică și cunoașterea practică a tuturor îndatoririlor gospodărești nu vor fi niciodată piedici în calea unui intelect bine dezvoltat; amândouă sunt foarte importante pentru o adevărată doamnă.3M 152.2

Toate puterile minții trebuie să fie puse la lucru și dezvoltate, pentru ca bărbații și femeile să aibă mintea bine echilibrată. Lumea este plină de oameni dezvoltați unilateral, care au ajuns astfel pentru că doar unele dintre facultăților lor au fost cultivate, în timp ce celelalte au rămas nedezvoltate prin nefolosire. Educația majorității tinerilor este un eșec. Ei studiază excesiv [ceea ce ține de teorie], în timp ce neglijează ceea ce are legătură cu latura practică a vieții. Bărbații și femeile devin părinți fără să țină seama de responsabilitățile care le revin, iar urmașii lor coboară și mai mult decât ei pe scara deficiențelor omenești. Astfel, rasa umană degenerează rapid. Solicitarea permanentă de a studia, conform direcției pe care o urmează școlile astăzi, face ca tinerii să fie nepotriviți pentru viața practică. Mintea omenească are nevoie de activitate. Dacă nu este activă în direcția corectă, va fi în cea greșită. Pentru a păstra echilibrul minții, școala trebuie să îmbine studiul cu munca fizică.3M 153.1

În generațiile trecute ar fi trebuit luate măsuri pentru o educație la scară largă. În legătură cu școlile ar fi trebuit să se înființeze ferme agricole și ateliere manufacturiere. De asemenea, ar fi trebuit să existe instructori pentru lucrul manual și pentru activități gospodărești. O parte din timpul fiecărei zile ar fi trebuit destinat muncii fizice, astfel încât puterile fizice și cele mentale să fie în mod egal solicitate. Dacă școlile ar fi fost organizate după planul menționat, nu ar mai exista acum atâția oameni dezechilibrați mental.3M 153.2

Dumnezeu a pregătit pentru Adam și pentru Eva o grădină minunată. El le-a asigurat tot ce aveau nevoie. A plantat pentru ei pomi fructiferi de toate soiurile. Cu mână generoasă, El i-a înconjurat cu darurile Sale. Pomii, atât frumoși, cât și folositori, și florile minunate, care creșteau de la sine, deschizându-se și răspândind în jur un parfum bogat, nu cunoșteau niciun fel de degradare. Adam și Eva erau într-adevăr bogați. Ei aveau Edenul. Adam era domn al minunatului său domeniu. Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că era bogat. Dar Dumnezeu știa că Adam nu putea să fie fericit dacă nu avea o ocupație. De aceea, El i-a dat ceva de făcut: de îngrijit grădina.3M 153.3

Dacă bărbații și femeile din acest veac degenerat dețin o mare avere în ceea ce privește comorile pământești, bogăție care, în comparație cu Paradisul de frumusețe și de bogăție dat în stăpânire lui Adam, este insignifiantă, ei se consideră mai presus de muncă și îi educă și pe copiii lor să o considere degradantă. Prin învățătura pe care le-o dau și prin exemplul lor, acești părinți bogați le transmit copiilor lor concepția că banii îi fac pe oameni „domni” sau „doamne”. Dar statutul de domn sau de doamnă se măsoară după intelect și după valoarea morală. Dumnezeu nu îi evaluează pe oameni după îmbrăcăminte. Sfatul inspirat al apostolului Petru este: „Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția nepieritoare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu.” Un duh blând și liniștit este înălțat mai presus de toate onorurile și bogățiile lumești.3M 153.4

Domnul ilustrează cum îi privește El pe bogații lumii acesteia, care își înalță sufletul în îngâmfare din cauza bogățiilor pământești pe care le dețin, prin bogatul care și-a stricat hambarele și și-a construit altele mai mari, ca să aibă loc să-și depoziteze bunurile. Uitând de Dumnezeu, el nu a recunoscut de unde veneau toate bogățiile lui. Nicio mulțumire, niciun cuvânt de recunoștință nu s-a înălțat către îndurătorul său Binefăcător. El se felicita astfel: „Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!” Stăpânul care îi încredințase bogățiile pământești cu care să-și binecuvânteze semenii și să-I aducă slavă Făcătorului său era îndreptățit să fie mânios de nerecunoștința acestuia, astfel că i-a spus: „«Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?” Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.” Aici ne este prezentată o ilustrație cu privire la modul în care Dumnezeul infinit evaluează oamenii. O avere mare sau orice fel de bogăție nu ne va asigura favoarea lui Dumnezeu. Toate aceste daruri și binecuvântări vin de la El pentru a pune la probă, a dovedi și a dezvolta caracterul omului.3M 154.1

Oamenii pot să aibă averi nelimitate, totuși, dacă nu sunt bogați în ochii lui Dumnezeu, dacă nu sunt preocupați să-și asigure comoara cerească și înțelepciunea divină, sunt socotiți de Creatorul lor niște nebuni, iar noi nu-i putem considera altfel decât îi consideră Dumnezeu. Munca este o binecuvântare. Este imposibil să ne bucurăm de sănătate fără să muncim. Toate capacitățile trebuie să fie puse la lucru, pentru a se putea dezvolta armonios și pentru ca bărbații și femeile să aibă minți echilibrate. Dacă tinerilor li s-ar fi dat o educație completă în diferite ramuri ale muncii fizice, dacă ar fi fost învățați să muncească în aceeași măsură în care au fost învățați științele, educația primită le-ar fi fost mult mai de folos. 3M 154.2

Încordarea permanentă a creierului, în timp ce mușchii sunt inactivi, slăbește nervii, iar studenții au o dorință aproape de nestăpânit pentru schimbare și pentru distracții excitante. Iar când sunt lăsați liberi, după ce au fost ținuți să studieze ore în șir în fiecare zi, devin aproape sălbatici. Mulți nu au fost niciodată ținuți sub control în familie. Au fost lăsați să-și urmeze propriile înclinații, iar ei consideră că restricția orelor de studiu este o cerință mult prea severă care li se impune și, din moment ce după orele de studiu nu au nimic de făcut, Satana le sugerează distracții și lucruri rele doar pentru a face o schimbare. Influența pe care o au aceștia asupra altor studenți este demoralizatoare. Tinerii care au beneficiat în familie de o educație religioasă și care sunt neștiutori în ceea ce privește viciile societății, adeseori devin prieteni apropiați cu cei a căror minte a fost modelată după un tipar inferior și care au beneficiat într-o măsură foarte limitată de avantajele unei culturi intelectuale și ale unei educații religioase. Intrând în anturajul acestora și respirând o atmosferă care nu este înălțătoare ci, dimpotrivă, tinde să le coboare și să le degradeze standardul moral, ei se află în pericolul de a se prăbuși la nivelul josnic al celor în compania cărora stau. Cea mai mare satisfacție a unei numeroase categorii de studenți este ca, atunci când au timp, să facă petreceri și să se distreze. Și foarte mulți dintre cei care pleacă de-acasă curați și nevinovați sunt corupți de colegii lor de școală.3M 155.1

M-am simțit îndemnată să întreb: Oare trebuie ca tot ce este valoros în tinerii noștri să fie sacrificat, pentru ca aceștia să poată obține o educație scolastică? Dacă școlile noastre ar fi fost în legătură cu ferme sau cu ateliere de producție școlare și dacă în educarea tinerilor ar fi fost angajați profesori calificați în diferite ramuri de studiu și de muncă, dedicându-se o parte din programul fiecărei zile dezvoltării mentale și o alta muncii fizice, acum ar fi intrat în scenă o categorie de tineri mai nobilă, mai elevată, care să aibă o influență în modelarea societății. Mulți dintre tinerii care ar absolvi astfel de instituții ar avea, la sfârșit, un caracter stabil. Ar da dovadă de perseverență, de forță morală și de curajul de a depăși obstacolele și ar avea asemenea principii, încât nu s-ar lăsa abătuți de nicio influență rea, oricât de populară ar fi aceasta. Ar fi trebuit să existe profesoare cu experiență, care să le dea tinerelor lecții de gătit. Fetele tinere ar fi trebuit instruite să-și confecționeze haine, să croiască, să coasă și să repare articole de îmbrăcăminte, fiind astfel pregătite pentru obligațiile practice ale vieții.3M 155.2

Pentru băieți, ar trebui să existe ateliere în care să poată învăța diferite meserii, care să le pună la lucru atât mușchii, cât și puterile mentale. Dacă tinerii ar putea să beneficieze doar de o educație unilaterală, ce le-ar fi de un mai mare folos: să cunoască științele — cu toate dezavantajele pe care le-ar implica aceasta, pentru sănătate și pentru viață — sau să știe să muncească, să fie pregătiți pentru viața practică? Răspundem fără ezitare: Cea din urmă. Dacă una din cele două ar trebui neapărat neglijată, atunci aceasta să fie studiul teoretic, din cărți. 3M 156.1

Sunt foarte multe fete care s-au căsătorit și au familie, dar care au foarte puține cunoștințe practice în ceea ce privește obligațiile care îi revin unei soții, unei mame. Ele știu să citească și să cânte la un instrument, dar nu știu să gătească. Nu știu să facă o pâine bună, care este esențială pentru sănătatea familiei. Nu știu să croiască și să facă haine, pentru că nu au învățat niciodată. Ele consideră că aceste lucruri nu sunt importante și, atunci când se căsătoresc, sunt la fel de dependente de alții, în privința acestor activități gospodărești, cum sunt și copilașii lor. Tocmai această ignoranță de nescuzat, în ceea ce privește cele mai necesare îndatoriri ale vieții, face ca atât de multe familii să fie nefericite.3M 156.2

Ideea că munca este degradantă pentru viața modernă a condus la mormânt mii de vieți, înainte de vreme. Cei care efectuează doar muncă fizică adeseori lucrează prea mult, fără să-și acorde perioade de odihnă. În același timp, clasa intelectuală își suprasolicită creierul și suferă din lipsa acelei vigori sănătoase pe care o dă munca fizică. Dacă intelectualii ar prelua o parte din povara clasei muncitoare și, în felul acesta, și-ar întări mușchii, clasa muncitoare ar putea munci mai puțin și și-ar putea dedica o parte din timp cultivării intelectuale și morale. Cei care au obiceiuri sedentare și literare ar trebui să facă exercițiu fizic, chiar dacă nu au nevoie să se întrețină prin munca lor. Sănătatea ar trebui să fie o motivație suficientă, pentru a-i determina să unească eforturile mentale cu cele fizice.3M 156.3

Cultura morală, cea intelectuală și cea fizică trebuie să fie îmbinate, pentru ca bărbații și femeile să se dezvolte armonios și echilibrat. Unii au capacitatea de a depune un efort intelectual mai mare decât alții, în timp ce altora le place mai mult și se bucură mai mult de munca fizică. Și unii și ceilalți ar trebui să caute să-și îmbunătățească latura deficitară, astfel încât să-I poată înfățișa lui Dumnezeu întreaga lor ființă ca pe o jertfă vie, sfântă și plăcută Lui, care va fi din partea lor o slujbă duhovnicească. Nu obiceiurile și practicile societății moderne trebuie să fie etalonul lor în ceea ce privește comportamentul. Inspirat, apostolul Pavel adaugă: „Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți, prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.”3M 157.1

Intelectualii își solicită mintea prea mult. Adeseori, ei își risipesc puterile mentale, în timp ce există o altă categorie de oameni al căror scop suprem în viață este munca fizică. Aceștia din urmă nu își pun mintea la lucru. Mușchii lor sunt solicitați, în timp ce creierul le este jefuit de puterea intelectuală, tot așa cum mintea intelectualilor este folosită, în timp ce corpul le este jefuit de putere și de vigoare prin neglijarea folosirii mușchilor. Cei care se mulțumesc să-și dedice viața muncii fizice și să-i lase pe alții să gândească pentru ei, iar ei doar să execute ceea ce a plănuit creierul altora, vor avea putere musculară, dar intelectul le va fi slab. Influența lor spre bine este mică, în comparație cu cea pe care ar putea să o aibă, dacă și-ar folosi creierul la fel de mult cum își folosesc mușchii. Cei care fac parte din această categorie sunt răpuși mai ușor, dacă sunt atacați de boală. Organismul este întărit de puterea electrică a creierului, pentru a rezista bolii.3M 157.2

Bărbații care au o bună putere fizică trebuie să se educe să gândească în aceeași măsură în care lucrează fizic și să nu depindă de alții, care să gândească în locul lor. Este o greșeală larg răspândită, aceea de a considera că munca fizică este degradantă. De aceea, tinerii sunt foarte nerăbdători să dobândească o educație, pentru a deveni profesori, funcționari, comercianți sau avocați și pentru a ocupa aproape orice poziție care nu cere muncă fizică. Tinerele privesc munca în gospodărie ca fiind înjositoare. Și, cu toate că exercițiul fizic pe care îl presupune munca în gospodărie, dacă nu este prea grea, este menit să contribuie la păstrarea sănătății, ele caută să obțină o educație care să le califice să devină profesoare sau funcționare sau învață o meserie care le va ține închise între patru pereți, pentru a desfășura o activitate sedentară. Bujorii sănătății le dispar din obraji, iar boala le doboară ușor, deoarece nu fac mișcare fizică, iar obiceiurile lor, în general, sunt pervertite. Și toate acestea pentru că așa este la modă! Au o viață fragilă, care înseamnă slăbiciune și degenerare.3M 158.1

Este adevărat, există o scuză pentru care femeile tinere nu aleg ca ocupație lucrul în gospodărie — faptul că, în general, cei care angajează fete care să ajute la bucătărie se poartă cu ele ca și cu niște slugi. Adeseori, nu le respectă, ci le tratează ca și când nu ar fi demne să fie membre ale familiei lor. Nu le acordă privilegiile pe care le acordă croitoresei, copistei sau profesoarei de muzică. Dar nu poate să existe o muncă mai importantă, decât aceea a întreținerii gospodăriei. Pentru a găti bine, pentru a așeza pe masă o hrană sănătoasă, prezentată într-un mod atrăgător, este nevoie de inteligență și de experiență. Cea care pregătește alimentele care vor intra în stomacul nostru, ca să fie convertite în sânge, pentru a hrăni întregul organism, ocupă o poziție dintre cele mai importante și mai înalte. Slujba de copistă, de croitoreasă sau de profesoară de muzică nu o egalează, ca importanță, pe cea de bucătăreasă.3M 158.2

Ceea ce am afirmat până acum descrie ceea ce s-ar fi putut realiza printr-un sistem educațional adecvat. Acum, timpul este prea scurt pentru a recupera ceea ce s-ar fi putut face pentru generațiile trecute; dar putem face mult, chiar în aceste ultime zile, pentru a corecta greșelile care există în educația tinerilor. Și pentru că timpul este scurt, trebuie să lucrăm cu zel și să fim serioși și pentru a le da tinerilor acea educație care este în concordanță cu credința noastră. Noi suntem reformatori. Dorim ca fiii și fiicele noastre să studieze în așa fel, încât să beneficieze de cele mai bune avantaje. Pentru aceasta, trebuie să li se dea o ocupație care să le pună la lucru mușchii. În fiecare zi, munca sistematică trebuie să constituie o parte a educației tinerilor, chiar și în această perioadă târzie. Acum se poate câștiga mult îmbinând învățătura cu munca fizică. Urmând acest plan, elevii și studenții vor dobândi o flexibilitate a spiritului, o gândire clară, eficientă, și vor fi în stare să efectueze mai mult efort intelectual decât ar fi în stare dacă doar ar studia. În felul acesta, ar putea ca, la absolvirea școlii, să poată avea o sănătate deplină, precum și puterea și curajul de a activa eficient în orice poziție i-ar așeza providența lui Dumnezeu. 3M 158.3

Deoarece timpul este scurt, trebuie să lucrăm cu stăruință și cu o energie dublă. S-ar putea ca fiii și fiicele noastre să nu intre niciodată la colegiu, dar ei pot obține o educație în acele ramuri esențiale, care au o aplicație practică și care le vor cultiva mintea și le vor pune la lucru puterile intelectuale. Foarte mulți tineri care au absolvit un colegiu nu au obținut acea educație autentică, pe care să o poată pune în practică. Ei pot avea renumele că au o educație academică, dar, în realitate, nu sunt decât niște ignoranți cu diplomă. 3M 159.1

Sunt foarte mulți tineri ale căror servicii ar fi acceptate de Dumnezeu, dacă I s-ar consacra Lui fără rezerve. Dacă și-ar pune în slujba lui Dumnezeu puterile minții pe care acum le folosesc pentru a-și câștiga averi și pentru a-și sluji lor înșiși ar deveni niște lucrători serioși, stăruitori și eficienți în via Domnului. Mulți dintre tinerii noștri trebuie să-și îndrepte atenția către studierea Scripturilor, pentru ca Dumnezeu să-i poată folosi în lucrarea Sa. Dar ei nu devin la fel de buni cunoscători în lucrurile spirituale, cum sunt în cele vremelnice. De aceea, nu reușesc să facă lucrarea lui Dumnezeu într-un mod acceptabil. Sunt puțini cei care lucrează pentru a-i avertiza pe păcătoși, pentru a câștiga suflete la Hristos, când ar trebui să fie mulți. În general, tinerii noștri sunt înțelepți în lucrurile acestei lumi, dar nu cunosc lucrurile care au legătură cu Împărăția lui Dumnezeu. Ei ar putea să-și îndrepte mintea pe un canal ceresc, divin, și să umble în lumină, crescând în cunoștință și în putere, de la o treaptă la alta, până când ar ajunge în stare să-i întoarcă pe păcătoși la Hristos și să-i îndrume pe cei descurajați și necredincioși pe cărarea strălucitoare care duce la cer. Iar când lupta se va fi sfârșit, ei ar fi primiți în bucuria Domnului lor.3M 159.2

Tinerii nu ar trebui să se avânte să le explice altora Scripturile și să țină prelegeri pe baza profețiilor, cât timp ei înșiși nu cunosc importantele adevăruri biblice pe care încearcă să li le explice altora. Este posibil ca ei să fie deficitari în ramurile obișnuite ale educației și, de aceea, să nu reușească să facă tot binele pe care l-ar fi putut face, dacă ar fi beneficiat de avantajele unei școli bune. Ignoranța nu va crește umilința sau spiritualitatea niciunuia dintre cei care mărturisesc a fi urmași ai lui Hristos. Adevărurile Cuvântului divin pot fi cel mai bine apreciate de un creștin care cunoaște și înțelege. Hristos poate fi cel mai bine slăvit de cei care Îl slujesc în mod inteligent. Marele obiectiv al educației este acela de a ne face capabili să ne folosim puterile pe care ni le-a dat Dumnezeu într-un mod care să reprezinte cel mai bine religia Bibliei și să vestească slava lui Dumnezeu.3M 160.1

Noi Îi suntem îndatorați lui Dumnezeu, Cel care ne-a adus la existență, pentru toate talentele care ne-au fost dăruite și avem datoria, față de Creatorul nostru, să cultivăm și să dezvoltăm talentele pe care El ni le-a încredințat. Educația va disciplina mintea, va dezvolta puterile și le va direcționa în mod inteligent, astfel încât să fie folosite pentru înaintarea slavei lui Dumnezeu. Avem nevoie de o școală în care toți aceia care de-abia intră în lucrarea de pastorație să fie învățați cel puțin ramurile obișnuite ale educației și unde, de asemenea, să poată înțelege mai bine adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu pentru acest timp. În legătură cu aceste școli trebuie să se țină cursuri legate de profeții. Cei care au într-adevăr calitățile necesare pentru ca Dumnezeu să îi poată accepta să lucreze în via Sa vor avea mult folos din numai câteva luni de instruire într-o asemenea școală.3M 160.2