41 -SFATURI CU PRIVIRE LA ANUMITE SITUAȚII MARITALE

UN CAZ ÎN CARE A DOUA CĂSĂTORIE A FOST ÎNDREPTĂȚITĂ

Înțeleg că sunteți îngrijorați cu privire la căsătoria fiicei voastre cu J. Totuși căsătoria a avut loc cu consimțământul vostru, fiica voastră l-a acceptat ca soț știind totul despre el, iar acum nu văd niciun motiv pentru care să mai simțiți vreo povară cu privire la subiectul acesta. Fiica voastră îl iubește pe J și este posibil ca această căsătorie să fie în conformitate cu rânduiala lui Dumnezeu, pentru ca atât J, cât și fiica voastră să aibă o experiență creștină mai bogată și să fie întăriți în punctele în care sunt deficitari. Fiica voastră s-a angajat în legământul căsătoriei cu J și a rupe legământul acesta ar fi departe de a fi corect. Ea nu poate să-și anuleze acum obligațiile față de el. (…) Am cunoscut personal relația lui din trecut cu prima soție, K. J a iubit-o pe K prea mult, dar ea nu a fost vrednică de atenția lui. El a făcut tot ce i-a fost cu putință să o ajute și a căutat orice cale posibilă de a o păstra ca soție. El nu ar fi putut să facă mai mult. Eu am vorbit cu ea și am încercat să-i arăt lipsa de consecvență a comportamentului ei, am rugat-o să nu ceară divorțul, dar ea a fost hotărâtă, îndărătnică și încăpățânată și a vrut să facă așa cum gândea ea. Cât timp a trăit cu el, ea a căutat [340] să obțină cât mai mulți bani cu putință de la el, dar nu l-a tratat cu bunătate, așa cum trebuie să îl trateze o soție pe soțul ei.SA2 196.1

J nu și-a îndepărtat soția. Ea l-a părăsit, l-a îndepărtat și s-a căsătorit cu altcineva. Nu văd în Scriptură nimic care să îi interzică lui să se căsătorească din nou în Domnul. El are dreptul la dragostea unei femei. (…)SA2 196.2

Nu pot să văd că această unire nouă este tulburată. A-l despărți pe un bărbat de soția lui este o problemă serioasă. Nu este niciun temei biblic pe care să se facă un astfel de pas în cazul acesta. El nu și-a părăsit soția, ci ea l-a părăsit. El nu s-a recăsătorit până când ea nu a obținut divorțul. Când K a divorțat de J, el a suferit cât se poate de mult și nu s-a recăsătorit până când K nu s-a căsătorit cu altcineva. Sunt sigură că aceea pe care a ales-o va fi un ajutor pentru el, iar el poate să fie un ajutor pentru ea. (…) Nu văd nimic în Cuvântul lui Dumnezeu care i-ar cere să se despartă de el. Pentru că mi-ați cerut sfatul, vi-l voi da fără rețineri. — Scrisoarea 50, 1895SA2 196.3

SFAT ADRESAT UNEI TINERE CARE SE GÂNDEA LA CĂSĂTORIA CU UN BĂRBAT DIVORȚAT ^{58*În cazul acesta, fratele L își părăsise soția și familia și plecase într-o țară îndepărtată, crezând că tatăl soției lui va susține familia. Între timp, soția lui a cerut divorțul pe temeiul părăsirii familiei. Înainte de a i se acorda divorțul, el a început să își îndrepte sentimentele spre o tânără căreia îi este adresat mesajul acesta. — Compilatorii}SA2 196.4

Partea care provoacă divorțul nu are niciun drept să se recăsătorească

M-am gândit la situația ta în legătură cu L și nu am de dat niciun alt sfat diferit de cel pe care l-am dat. Consider că nu ai niciun drept moral de a te căsători cu L. El nu are niciun drept moral de a se căsători cu tine. El și-a părăsit soția, după ce a provocat-o într-o mare măsură. El a părăsit-o pe cea pe care a jurat lui Dumnezeu că o va iubi și o va îndrăgi atâta vreme cât vor trăi. Încă înainte ca ea să fi obținut divorțul, când era soția lui de drept, el a părăsit-o timp de trei ani, iar apoi a părăsit-o în inima lui și și-a exprimat dragostea față de tine. Subiectul a fost negociat în mare parte între tine și un bărbat căsătorit, în timp ce el era legat din punct de vedere legal de soția cu care s-a căsătorit și cu care avea doi copii.SA2 196.5

[341] Nu văd nicio fărâmă de îngăduință în pasajele Scripturii, pentru ca vreunul dintre voi să se căsătorească, deși soția lui a divorțat. El a fost cel care a provocat-o, comportamentul lui este în mare parte acela care a adus rezultatul acesta și nu pot să văd în nicio lumină mai favorabilă faptul că el ar avea vreun drept legal de a-și uni interesele cu ale tale sau ca tu să-ți unești interesele cu ale lui. (…)SA2 197.1

Sunt uluită de faptul că tu te-ai gândit chiar și pentru o clipă la lucrul acesta și ți-ai îndreptat sentimentele spre un bărbat căsătorit care și-a părăsit soția și copiii în astfel de circumstanțe. Te sfătuiesc să le prezinți fraților noștri cu răspundere gândurile și planurile tale cu privire la subiectul acesta, așa cum sunt ele, ca să primești sfatul lor și să le îngădui să-ți arate din Legea lui Dumnezeu greșeala în care ai căzut. Amândoi ați călcat Legea, chiar și gândindu-vă că ați putea să vă uniți în căsătorie. Ar fi trebuit să respingeți gândul chiar de la prima sugestie. — Scrisoarea 14, 1895SA2 197.2