Loading...
Larger font
Smaller font
Copy
Print
Contents

Solii alese 3

 - Contents
  • Results
  • Related
  • Featured
No results found for: "".
  • Weighted Relevancy
  • Content Sequence
  • Relevancy
  • Earliest First
  • Latest First
    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents

    Statornicie, dar nu sfidare

    Privirile noastre trebuie să fie îndreptate cu statornicie spre Domnul Isus. Când vor veni zilele, și aceste zile vor veni cu siguranță, când Legea lui Dumnezeu va fi anulată, zelul celor credincioși va trebui să se ridice la înălțimea situației de criză. Ei vor fi mai calzi și mai hotărâți, iar mărturia lor va fi mai categorică și mai neclintită. Totuși nu trebuie să facem nimic într-un spirit de sfidare și nu vom proceda astfel dacă suntem pe deplin supuși lui Dumnezeu. (...)SA3 223.1

    Mânia lui Satana împotriva întreitei solii îngerești. — Îngerul al treilea este reprezentat ca zburând prin mijlocul cerului, simbolizând lucrarea celor ce propovăduiesc prima, a doua și a treia solie îngerească, deoarece toate sunt legate împreună. Dovezile adevărului statornic și mereu viu, aflate în aceste solii mărețe care înseamnă atât de mult pentru noi și care au stârnit o împotrivire atât de puternică, nu au dispărut. Satana caută fără încetare să aștearnă umbra lui diabolică asupra acestor solii, pentru ca rămășița poporului lui Dumnezeu să nu înțeleagă cu claritate importanța, timpul și locul lor. Totuși soliile acestea sunt vii și trebuie să-și exercite puterea asupra experienței noastre religioase atât cât va mai fi timp. (…)SA3 223.2

    Apostolul Ioan spune: „După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere, și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: «A căzut, a căzut Babilonul cel mare!»” (Apocalipsa 18,1.2). Aceeași solie i-a fost dată îngerului al doilea: „A căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei desfrânării ei” (Apocalipsa 14,8). Ce înseamnă vinul acesta? Sunt învățăturile false ale Babilonului. El i-a dat lumii un sabat fals în locul Sabatului poruncii a patra și a repetat minciuna pe care Satana i-a spus-o la început Evei în Eden, despre nemurirea naturală a sufletului. Babilonul a răspândit până departe o mulțime de idei false de acest fel, prezentând ca adevăr „niște porunci omenești”.SA3 223.3

    Două apeluri distincte adresate bisericilor. — Când [406] Și-a început lucrarea publică, Domnul Isus a curățit Templul de profanarea nelegiuită. Aproape ultimul act al slujirii Sale a fost acela de a curăța Templul din nou. Tot astfel, în ultima lucrare de avertizare a lumii, bisericilor le vor fi adresate două apeluri distincte: solia îngerului al doilea și vocea din cer care va striga: „Ieși din mijlocul ei, poporul Meu. (...) Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit și au ajuns până în cer; și Dumnezeu Și-a adus aminte de nelegiuirile ei” (Apocalipsa 18,4.5).SA3 223.4

    Așa cum i-a chemat pe copiii lui Israel să iasă din Egipt pentru a putea să respecte Sabatul Său, tot astfel Dumnezeu îi cheamă pe cei din poporul Său să iasă din Babilon pentru a nu se închina fiarei, nici chipului ei. Omul fărădelegii, despre care se spune că va schimba vremile și Legea, s-a înălțat pe sine mai presus de Dumnezeu, prezentându-i lumii un sabat fals, iar lumea creștină a acceptat acest copil al papalității, l-a crescut și l-a susținut, sfidându-L în felul acesta pe Dumnezeu, prin înlăturarea memorialului Său și prin stabilirea unui sabat rival.SA3 223.5

    Un efort mai hotărât de a înălța duminica. — După ce adevărul a fost propovăduit ca să fie o mărturie pentru toate popoarele, într-un timp când este pusă în mișcare orice putere a răului care poate fi concepută, când mintea oamenilor este încurcată de numeroasele glasuri care strigă: „Iată, Hristos este aici!” „Acesta este adevărul!” „Am o solie de la Dumnezeu!” „El m-a trimis cu o mare lumină!” și când are loc o înlăturare a pietrelor de hotar și o încercare de a dărâma stâlpii credinței noastre, atunci se va face un efort mai hotărât de a înălța sabatul fals și de a aduce dispreț asupra lui Dumnezeu Însuși, prin înlocuirea zilei pe care El a binecuvântat-o și a sfințit-o. SA3 223.6

    În timp ce Satana lucrează, îngerul din Apocalipsa 18 își vestește solia. — Acest sabat fals urmează a fi impus printr-o lege asupritoare. Satana și îngerii lui sunt treji și foarte activi, lucrând cu energie și perseverență prin uneltele omenești pentru a-și aduce la îndeplinire scopul lui, acela de a pune piedici în calea cunoașterii lui Dumnezeu. Deși Satana lucrează prin minunile lui mincinoase, a sosit timpul profetizat în Apocalipsa, când îngerul cel puternic, care va lumina pământul cu slava lui, va proclama căderea Babilonului și îi va chema pe cei din [407] poporul Său să iasă afară. (...)SA3 223.7

    Dregătorii de spărturi. — Pe măsură ce sfârșitul se apropie, mărturiile slujitorilor lui Dumnezeu vor ajunge să fie tot mai hotărâte și tot mai puternice, făcând să strălucească lumina adevărului asupra sistemelor ideilor false și ale asupririi, care au deținut supremația atât de mult timp. Domnul a trimis soli pentru timpul acesta, ca să așeze creștinismul pe o temelie veșnică, iar toți cei care cred adevărul prezent trebuie să reziste nu prin înțelepciunea lor, ci prin puterea lui Dumnezeu și să clădească din nou pe temeliile străbune. Ei vor fi înscriși în cărțile cerului ca fiind dregători de spărturi, cei ce fac țara cu putință de locuit. Noi trebuie să susținem adevărul, pentru că este adevăr, în ciuda împotrivirii celei mai înverșunate. (...)SA3 224.1

    Asupra noastră vor veni ispite. Nelegiuirea abundă acolo unde vă așteptați cel mai puțin. Se vor deschide capitole întunecate dintre cele mai îngrozitoare, care vor apăsa greu asupra sufletului, dar noi nu trebuie să dăm greș și nici să ne descurajăm atâta vreme cât știm că deasupra scaunului de domnie al lui Dumnezeu se află curcubeul făgăduinței.SA3 224.2

    Vom fi supuși la încercări grele, împotrivire, jale și necaz, dar știm că Domnul Isus a trecut prin toate acestea. Experiențele acestea sunt prețioase pentru noi. Avantajele nu sunt restrânse în niciun fel la această viață scurtă. Ele se întind de-a lungul veacurilor veșniciei. (...)SA3 224.3

    Pe măsură ce ne apropiem de încheierea istoriei acestui pământ, vom înainta din ce în ce mai rapid în creșterea creștină sau vom regresa într-o măsură la fel de categorică. — Scrisoarea 1f, 1890SA3 224.4

    Larger font
    Smaller font
    Copy
    Print
    Contents