11 - PRIMIREA SOLIILOR

Soliile de încurajare, avertizare și mustrare. — Timp de o jumătate de secol, eu am fost solul Domnului și, atâta vreme cât va dura viața mea, voi continua să vestesc soliile pe care Dumnezeu mi le dă pentru poporul Său. Eu nu îmi atribui mie slava. În tinerețea mea, Domnul m-a făcut să fiu solul Său pentru a le transmite celor din poporul Său mărturii de încurajare, avertizare și mustrare. Timp de șaizeci de ani, eu am comunicat cu solii cerești și am învățat fără încetare despre lucrurile divine și despre felul în care Dumnezeu lucrează continuu pentru a aduce sufletele de la ideile lor false, la lumina căilor Sale. — Scrisoarea 86, 1906SA3 40.1

Unii primesc, alții resping. — Am de făcut o lucrare pentru aceia care vor fi ajutați de lumina dată, chiar dacă această lumină nu se armonizează cu ideile lor. Ei vor recunoaște lumina de la Dumnezeu, deoarece au roadele lucrării pe care Domnul a binevoit să o facă prin unealta Sa umilă în ultimii patruzeci și cinci de ani. Ei recunosc faptul că lucrarea aceasta este de la Dumnezeu și, ca urmare, sunt dispuși să își corecteze ideile și să își schimbe comportamentul.SA3 40.2

Totuși, aceia care își vor păstra și își vor susține ideile [79] proprii și, din cauză că sunt corectați, vor trage concluzia că Ellen White este influențată să adopte anumite căi care nu sunt în armonie cu ideile lor (…) nu vor avea niciun beneficiu. Eu nu aș considera că astfel de prieteni au vreo valoare într-o situație grea, îndeosebi într-un timp de criză. Acum ați înțeles părerea mea. Eu nu vreau să fac lucrarea lui Dumnezeu de mântuială. Vreau să știu care este datoria mea și să acționez în armonie cu Duhul lui Dumnezeu. — Scrisoarea 3, 1889SA3 40.3

Scrisoarea lui Ellen White este o solie de la Dumnezeu. — Întrebi dacă Domnul mi-a inspirat scrisoarea aceea. Eu spun că a inspirat-o. Acel Dumnezeu sfânt al lui Israel nu va sluji păcatelor tale. Solia a fost dată de Dumnezeu. Dacă, după ce ai primit solia aceea, ai avut o înțelegere nouă cu privire la păcat, dacă ai ajuns să fii cu adevărat convertit, un copil al lui Dumnezeu, în loc de a fi un călcător al Legii Sale, atunci nimeni nu va fi mai mulțumit decât mine. — Scrisoarea 95, 1893SA3 40.4

Adevărul mărturiilor recunoscut public.— Le-am vorbit oamenilor^{16În Bloomfield, California.} după-amiază despre necesitatea de a îndepărta defectele din caracterul lor, ca să poată fi în stare să stea fără vină înaintea Fiului lui Dumnezeu când Se va arăta El. În adunare s-au manifestat simțăminte adânci. M-am adresat personal câtorva oameni, scoțând în evidență greșelile care îmi fuseseră arătate cu privire la situația lor. Toți au răspuns, iar mulți și-au mărturisit cu lacrimi păcatele și faptul că mărturia era adevărată. — Scrisoarea 7, 1873SA3 40.5

Interpretarea scrierilor în lumina unor idei preconcepute. — Mulți interpretează scrierile mele în lumina ideilor lor preconcepute. Știți ce înseamnă faptul acesta. Urmarea sigură este o dezbinare în modul de a înțelege și o diversitate de opinii.SA3 40.6

O problemă pe care nu pot să o rezolv este aceea că nu știu cum să scriu ca să fiu înțeleasă de cei cărora le adresez mesaje importante. Din cauza influenței unei minți asupra altei minți, cei care înțeleg greșit îi pot determina și pe alții să înțeleagă greșit, prin interpretarea pe care o atribuie subiectelor scrise de mine. Unul [80] le înțelege așa cum crede el că ar trebui să fie, în conformitate cu ideile lui. Altul atribuie o explicație proprie scrierii mele, iar rezultatul sigur este confuzia. — Scrisoarea 96, 1899.SA3 40.7

Acceptarea parțială. — Multe luni, cu excepția câtorva nopți, nu am fost în stare să dorm după ora unu. Mă trezesc vorbind cu tine și cu alții, apelând la voi ca o mamă care apelează la fiul ei. (…)SA3 41.1

Fără îndoială că ești surprins, și m-am așteptat să fii, pentru că îți scriu atât de deschis și de hotărât. Totuși trebuie să fac lucrul acesta, deoarece am fost pusă ispravnic al harului lui Hristos și trebuie să îndeplinesc lucrarea aceasta pentru Domnul. Poate că ești mulțumit de tine însuți. Poate că negi descoperirea care mi-a fost făcută cu privire la situația ta. Unii fac astfel în zilele noastre. (…)SA3 41.2

Acesta este motivul pentru care oamenii nu își înțeleg întotdeauna greșelile, chiar dacă le sunt arătate cu claritate. Ei pretind a crede mărturiile care le sunt adresate, până când soliile ajung să le spună că trebuie să își schimbe planurile și metodele, că zidirea caracterului lor trebuie să fie cu totul diferită, deoarece, altfel, furtuna și intemperiile o vor spulbera din temelii. Atunci, vrăjmașul îi ispitește să se îndreptățească singuri.SA3 41.3

După ce vei citi scrisoarea aceasta, fără îndoială că vei fi ispitit să spui: „Nu este așa. Eu nu sunt așa cum mă prezintă această descriere. Cineva i-a umplut capul lui Ellen White cu o mulțime de lucruri de nimic despre mine.” Totuși îți spun, în Numele Domnului, că lucrurile scrise aici sunt de la Dumnezeu. Dacă alegi să îndepărtezi solia în felul acesta, vei da pe față măsura credinței tale în lucrarea pe care Domnul i-a dat-o slujitorului Său. — Scrisoarea 12, 1902SA3 41.4

Pasaje care condamnă îngăduirea anumitor plăceri. — Unii care se declară a fi credincioși acceptă anumite părți din mărturii ca fiind o solie de la Dumnezeu, în timp ce resping acele părți care condamnă îngăduirea plăcerilor lor. Asemenea oameni lucrează contrar bunăstării proprii și bunăstării [81] bisericii. Atâta timp cât avem lumina, este important să umblăm în ea. — Manuscrisul 71, 1908SA3 41.5

Desconsiderarea soliilor. — Adesea, nu anticipez faptul că voi spune lucrurile pe care le spun, când vorbesc în fața oamenilor. Dumnezeu poate să îmi dea cuvinte de mustrare, avertizare sau încurajare, după cum consideră El că este potrivit pentru binele sufletelor. Eu voi rosti aceste cuvinte, iar ele ar putea să contrazică ideile și purtarea fraților mei pe care îi iubesc cu sinceritate și îi respect cu adevărat.SA3 41.6

Mă aștept ca aceste cuvinte să fie denaturate și înțelese greșit de cei necredincioși și nu este o surpriză pentru mine. Însă faptul că frații mei, care sunt familiarizați cu misiunea și lucrarea mea, desconsideră solia pe care mi-o dă Dumnezeu Îl întristează pe Duhul Său.SA3 41.7

Este descurajator pentru mine când văd că ei aleg din mărturii părți care le plac și le explică în așa fel încât să îndreptățească modul lor de a acționa pentru a lăsa impresia că ei acceptă partea aceea ca fiind vocea lui Dumnezeu, iar apoi, când alte părți din mărturii mustră comportamentul lor, când cuvintele rostite nu coincid cu părerile și judecata lor, ei dezonorează lucrarea lui Dumnezeu, spunând: „Oh, noi nu acceptăm lucrul acesta — este doar părerea lui Ellen White, iar aceasta nu este mai bună decât părerea mea sau părerea oricui altcuiva.” — Scrisoarea 3, 1889SA3 41.8

Căutarea unor cuvinte cărora le poate fi atribuită o interpretare omenească. — Îmi dau seama de faptul că sunt o muritoare și că trebuie să veghez asupra însușirilor mele fizice, mintale și morale. Mutările continue dintr-un loc în altul din cauza călătoriilor și lucrarea publică făcută oriunde am mers au fost prea mult pentru mine, pe lângă scrierile pe care le-am pregătit zi și noapte, după cum a lucrat Domnul în mintea mea prin Duhul Său Sfânt.SA3 41.9

Când întâlnesc dovezi care arată că aceste mesaje vor fi tratate de unii potrivit cu judecata lor omenească și când îmi dau seama că unii urmăresc cu atenție să găsească în scrierile mele cuvinte cărora le pot atribui [82] interpretările lor omenești, în scopul de a-și susține pozițiile și de a-și îndreptăți un comportament greșit — când mă gândesc la lucrurile acestea, nu mă simt foarte încurajată să continui să scriu.SA3 41.10

Unii dintre acești oameni care sunt mustrați categoric se străduiesc să facă fiecare cuvânt să susțină declarațiile lor. Denaturările, omisiunile intenționate, aplicarea și interpretările greșite ale Cuvântului sunt uluitoare! Oamenii se unesc în lucrarea aceasta. Lucrul la care nu s-a gândit unul este completat de un altul. — Scrisoarea 172, 1906SA3 42.1

Răstălmăcirea Scripturii și a mărturiilor. — Învățăturile lui Hristos au fost adesea înțelese greșit, nu din cauză că El nu le-a exprimat cu claritate, ci din cauză că mintea iudeilor, asemenea minții multora din zilele noastre care pretind a crede, era plină de prejudecăți. Pentru că Hristos nu a trecut de partea cărturarilor și fariseilor, ei L-au urât, I s-au împotrivit, au căutat să contracareze eforturile Sale și să anuleze efectul cuvintelor Sale. SA3 42.2

De ce nu vor oamenii să înțeleagă și să trăiască adevărul? Mulți studiază Scripturile cu scopul de a dovedi că ideile lor sunt corecte. Ei schimbă semnificația Cuvântului lui Dumnezeu în așa fel încât să se potrivească părerilor lor. În același fel procedează și cu mărturiile pe care le trimite El. Ei citează o jumătate de propoziție, lăsând deoparte cealaltă jumătate care, dacă ar fi citată, ar arăta că raționamentul lor este fals. Dumnezeu este împotriva celor care răstălmăcesc Scripturile, făcându-le să se conformeze ideilor lor preconcepute. — Manuscript Releases 22, 1890SA3 42.3

Cuvinte răstălmăcite și înțelese greșit. — Îmi este imposibil să fiu înțeleasă de aceia care au avut lumina, dar nu au umblat în ea. Orice spun eu în conversații particulare va fi repetat în așa fel încât să fie făcut să însemne exact opusul lucrurilor pe care am intenționat să le spun și care ar fi fost înțelese așa cum am dorit eu, dacă ascultătorii ar fi avut mintea și spiritul sfințite. Îmi este teamă să vorbesc chiar și cu prietenii mei, deoarece după aceea aud: Sora White a spus aceasta, sora White a spus aceea.SA3 42.4

Cuvintele mele sunt atât de mult răstălmăcite, de greșit interpretate, încât ajung la concluzia că Domnul dorește ca eu să stau departe de adunările mari și să refuz întrevederile particulare. [83] Tot ce spun este transmis mai departe într-o lumină atât de pervertită, încât ajunge să fie ceva nou și ciudat pentru mine. Cuvintele mele sunt amestecate cu declarațiile făcute de oameni pentru a-și susține propriile teorii. — Scrisoarea 139, 1900SA3 42.5

Darul profeției a fost o voce între noi încă de la început. — Vă adresăm apelul de a lua poziție de partea Domnului și de a vă face partea ca niște supuși credincioși ai Împărăției. Recunoașteți darul care a fost pus în biserică pentru călăuzirea poporului lui Dumnezeu în zilele din urmă ale istoriei pământului. De la început, Dumnezeu a avut în biserică darul profeției asemenea unei voci vii, al cărei scop este acela de a sfătui, a mustra și a învăța.SA3 42.6

Am ajuns acum la ultimele zile ale lucrării soliei îngerului al treilea, când Satana va lucra cu o putere sporită, deoarece știe că timpul lui este scurt. În același timp, noi vom primi darurile Duhului Sfânt, diversitatea lucrărilor săvârșite prin revărsarea Duhului. Acesta este timpul ploii târzii. — Scrisoarea 230, 1908SA3 42.7

Bariera protectoare este înlăturată. — Vrăjmașul a făcut eforturi iscusite pentru a tulbura credința celor din poporul nostru în Mărturii, iar când pătrund ideile acestea false, acești oameni pretind că dovedesc toate pozițiile cu Biblia, dar ei interpretează greșit Scripturile. Ei fac declarații îndrăznețe, așa cum a făcut fratele Canright, și aplică greșit profețiile și pasajele Scripturii pentru a dovedi o idee falsă. Dacă își vor îndeplini lucrarea de a slăbi încrederea bisericilor noastre în Mărturii, oamenii vor da la o parte bariera, iar necredința va ajunge larg răspândită, pentru că nu va fi nicio voce care să se ridice și să oprească puterea ideilor false.SA3 42.8

Acesta este exact planul lui Satana, iar aceia care au pregătit calea pentru ca poporul să nu acorde nicio atenție avertizărilor și mustrărilor Mărturiilor Duhului lui Dumnezeu vor vedea un val de idei false de tot felul, care vor prinde viață. Ei vor pretinde că Scriptura este dovada lor și toate formele de amăgire inventate de Satana se vor răspândi. — Scrisoarea 109, 1890SA3 42.9

Siguranță în fața amăgirilor ademenitoare ale lui Satana. — Oamenii pot să conceapă strategie după strategie [84] și vrăjmașul va căuta să ademenească sufletele, abătându-le de la adevăr, dar toți cei care cred că Domnul a vorbit prin Ellen White și i-a dat o solie vor fi în siguranță în fața numeroaselor amăgiri care vor veni în aceste zile din urmă. — Scrisoarea 50, 1906SA3 42.10

Nu pe mine mă trădați, ci pe Domnul. — Eu am încercat să îmi fac datoria față de voi și față de Domnul Isus, pe care Îl slujesc și a cărui lucrare o iubesc. Mărturiile pe care vi le-am vestit mi-au fost cu adevărat descoperite de Domnul. Îmi pare rău că ați respins lumina dată. (…)SA3 43.1

Oare Îl trădați voi pe Domnul vostru din cauză că, în marea Sa milă, v-a arătat exact poziția în care vă aflați din punct de vedere spiritual? El cunoaște fiecare intenție a inimii. Nimic nu este ascuns de El. Nu pe mine mă trădați. Nu împotriva mea sunteți atât de înverșunați, ci împotriva Domnului, care mi-a dat o solie pe care să o vestesc. — Scrisoarea 66, 1897SA3 43.2

Renunțarea la credința în Mărturii. — Un fapt este sigur: acei adventiști de ziua a șaptea care se așază sub steagul lui Satana vor renunța mai întâi la credința în avertizările și mustrările conținute în Mărturiile Duhului lui Dumnezeu.SA3 43.3

Chemarea la o consacrare mai mare și la o slujire mai sfântă a fost adresată și va continua să se facă auzită. — Scrisoarea 156, 1903SA3 43.4