38 - ISPITIREA LUI HRISTOS ^{49Articolul acesta a apărut în Review and Herald, 28 iulie 1874.}

În pustie, Domnul Hristos nu S-a aflat într-o poziție mai favorabilă pentru a suporta ispitele lui Satana, decât s-a aflat Adam, când a fost ispitit în Eden. Fiul lui Dumnezeu S-a umilit și a luat natura omului, după ce neamul omenesc rătăcise patru mii de ani de la Eden, iar această natură căzuse din starea inițială de curăție și neprihănire. De-a lungul veacurilor, păcatul lăsase urme îngrozitoare asupra neamului omenesc, și în familia omenească predomina pretutindeni degenerarea — fizică, mintală și morală.SAa 131.1

Când a fost asaltat de ispititor în Eden, Adam nu a avut nicio urmă de păcat. El a stat înaintea lui Dumnezeu în toată puterea desăvârșirii lui. Toate organele și însușirile făpturii lui erau dezvoltate în mod echilibrat și armonios.SAa 131.2

În pustia ispitirii, Domnul Hristos a stat în locul lui Adam pentru a rezista încercării pe care Adam nu a reușit să o suporte. Acolo, Hristos a biruit în locul păcătosului, la patru mii de ani după ce Adam a întors spatele luminii căminului său. Despărțită de prezența lui Dumnezeu, cu fiecare generație succesivă, familia omenească se îndepărtase tot mai mult de curăția, înțelepciunea și cunoașterea, pe care Adam le-a avut inițial, în Eden. Pentru a-l ajuta pe om, Domnul Hristos a purtat păcatele și slăbiciunile neamului omenesc, [268] așa cum au fost ele când a venit pe pământ. În locul neamului omenesc și luând asupra Sa toate slăbiciunile omului căzut, El a trebuit să reziste ispitelor lui Satana în toate punctele în care a fost asaltat omul.SAa 131.3

Adam a fost înconjurat de tot ce putea să-i dorească inima. Fiecare nevoie îi era împlinită. În Edenul slăvit nu a existat niciun păcat și niciun semn de decădere. Îngerii lui Dumnezeu vorbeau direct și plini de dragoste cu perechea sfântă. Păsările ciripeau cântecele lor vesele de laudă la adresa Creatorului. Animalele liniștite se jucau cu o nevinovăție fericită în jurul celor doi și se supuneau cuvintelor lor. Adam a avut desăvârșirea unui bărbat matur și a fost lucrarea cea mai nobilă a Creatorului. El a fost făcut după chipul lui Dumnezeu, doar cu puțin mai prejos decât îngerii.SAa 131.4