Binecuvântarea schimbată în blestem

[140] Dumnezeu a pus la încercare credincioșia celor din poporul Său, ca să vadă cum vor folosi binecuvântarea prețioasă care le-a fost încredințată. Binecuvântarea aceasta a venit de la Mijlocitorul și Apărătorul nostru din curțile cerești, dar Satana a fost gata să pătrundă pe orice cale deschisă pentru el, cu scopul de a schimba lumina și binecuvântarea în întuneric și blestem.SAa 66.6

Cum poate binecuvântarea să fie schimbată în blestem? Când slujitorul omenesc nu cultivă lumina sau nu-i arată lumii că lumina a avut puterea de a-i schimba caracterul. Când este umplut cu Duhul Sfânt, slujitorul omenesc se consacră pentru a conlucra cu solii cerești. El poartă jugul lui Hristos, își asumă responsabilități și lucrează împreună cu Hristos pentru a câștiga biruințe prețioase. El umblă în lumină, pentru că Hristos este Lumina. Pentru el se împlinesc cuvintele Scripturii: „Noi toți privim cu fața descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului și suntem schimbați în același chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Corinteni 3,18).SAa 66.7

Încă un an a trecut acum în veșnicie, purtând povara raportului său, iar lumina care a strălucit din cer asupra voastră a avut scopul de a vă pregăti să vă ridicați și să străluciți și să-I aduceți laude lui Dumnezeu înaintea lumii, în calitate de popor care păzește poruncile Sale. Voi trebuie să fiți niște martori vii, dar, dacă nu s-a manifestat nicio străduință cu un caracter înalt și sfânt, care să aducă o mărturie înaintea lumii, dacă nu s-a făcut niciun efort mai înalt decât acela care se vede în bisericile populare din zilele noastre, atunci Numele lui Dumnezeu nu a fost onorat, iar adevărul Său nu a fost înălțat înaintea lumii, prezentând acreditările divine acordate poporului care a primit o mare lumină. Dacă oamenii nu prețuiesc puterea vizibilă a lui Dumnezeu mai mult decât mâncatul și băutul și dacă se ridică să danseze, așa cum a făcut Israelul din vechime, atunci cum poate Domnul să le încredințeze acelora ce sunt poporul Lui manifestările bogate ale harului Său? Dacă acționează contrar voinței cunoscute a lui Dumnezeu în aproape fiecare privință și sunt găsiți neglijenți, leneși, egoiști, ambițioși și mândri, degradându-și comportamentul înaintea Domnului, [141] cum poate El să le dea încă o revărsare a Duhului Sfânt?SAa 66.8

Dumnezeu are binecuvântarea cea mai bogată pentru copiii Săi, dar nu o poate revărsa până când ei nu știu cum să trateze darul prețios, aducându-I laude Aceluia care i-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. „Și noi, dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul, care ne înfășoară așa de lesne, și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu” (Evrei 12,1.2). O parte din bucuria care a fost pusă înaintea lui Hristos a fost bucuria de a vedea adevărul Său înarmat cu puterea nelimitată a Duhului Sfânt, întipărind chipul Său în viața și caracterul urmașilor Săi.SAa 67.1

Făpturile cerești inteligente conlucrează cu slujitorii omenești, dacă ei caută să înalțe Legea și să o cinstească. Legea Domnului este desăvârșită și înviorează sufletul (în engl. — convertește sufletul). În sufletul convertit, lumea vede o mărturie vie. Așadar, va avea Domnul cerului un loc unde să lucreze? Va găsi El un loc în inima acelora care pretind a crede adevărul? Bunăvoința Sa curată și dezinteresată va găsi un răspuns din partea slujitorului omenesc? Va vedea lumea o manifestare a slavei lui Hristos în caracterul acelora care se declară a fi ucenicii Săi? Va fi Hristos binecuvântat și slăvit, pentru că simpatia și dragostea Sa se revarsă în valuri de bunătate și adevăr de la slujitorii Săi omenești? Prin sădirea Evangheliei Sale în inimă, El revarsă resursele cerului pentru binecuvântarea lumii. „Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteți ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 3,9).SAa 67.2

Ce a făcut binecuvântarea bogată a lui Dumnezeu pentru aceia care au fost blânzi și smeriți cu inima ca să o poată primi? A fost cultivată binecuvântarea? Au arătat cei ce au primit-o că Îl laudă pe Acela care i-a chemat de la întuneric la lumina Sa minunată? Unii deja pun la îndoială lucrarea care a fost atât de bună și care [142] ar fi trebuit să fie prețuită în cea mai mare măsură. Ei o privesc ca pe un anume fel de fanatism.SAa 67.3