Legea nu poate să ierte

Apostolul Pavel a înțeles că în Lege nu se află nicio putere de a-l ierta pe călcătorul Legii. „Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui, prin faptele Legii (Romani 3,20). „Căci, lucru cu neputință Legii, întrucât firea pământească o făcea fără putere, Dumnezeu a osândit păcatul în firea pământească, trimițând, din pricina păcatului, pe Însuși Fiul Său într-o fire asemănătoare cu a păcatului, pentru ca porunca Legii să fie împlinită în noi, care trăim nu după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului” (Romani 8,3.4).SAa 172.1

Domnul a văzut starea noastră căzută, El a văzut nevoia noastră de har și, pentru că a iubit sufletul nostru, El ne-a dat har după har. Harul înseamnă o favoare făcută cuiva care nu merită, unuia care este pierdut. Faptul că suntem păcătoși nu ne împiedică să primim mila și dragostea lui Dumnezeu, ci, pentru că suntem păcătoși, avem neapărat nevoie de dragostea Sa pentru a putea fi mântuiți. Domnul Hristos spune: „Nu voi M-ați ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi și v-am rânduit să mergeți și să aduceți roadă, și roada voastră să rămână” (Ioan 15,16).SAa 172.2

Când Adam a căzut, a fost pregătită o cale pentru restabilirea lui. La timpul potrivit, Domnul Isus, Prințul vieții, a venit în lumea noastră pentru a lupta cu puterile întunericului. În lumea aceasta, Satana a avut ocazia să arate rezultatul aplicării principiilor libertății față de orice lege, iar Domnul Hristos, prin ascultarea Sa neabătută de [348] poruncile Tatălui Său, a arătat rezultatul practicării principiilor neprihănirii. În conformitate cu principiile răului, Satana L-a hărțuit pe Fiul lui Dumnezeu cu ispite nemiloase și, în cele din urmă, L-a dus în sala de judecată, ca să fie condamnat la moarte fără niciun motiv. Confederația răului i-a îndemnat pe oameni să împlinească principiile răului. Hristos și Baraba au fost aduși înaintea mulțimii. Baraba era un tâlhar cunoscut și un criminal, iar Hristos era Fiul lui Dumnezeu. Pilat a privit la cei doi și pe chipul lui Isus a văzut nevinovăția exprimată cu claritate într-un contrast viu cu trăsăturile aspre ale lui Baraba. El a întrebat: „Pe care din amândoi voiți să vi-l slobozesc?” (Matei 27,21). Atunci s-a auzit strigătul ascuțit al gloatei înfuriate, spunând: „Baraba”. „Pilat le-a zis: «Dar ce să fac cu Isus, care se numește Hristos?» «Să fie răstignit», i-au răspuns cu toții. Dregătorul a zis: «Dar ce rău a făcut?» Ei au început să strige și mai tare: «Să fie răstignit!»” (Matei 27,22.23).SAa 172.3