CUVÂNT CĂTRE CITITOR

Publicarea unor cărți care poartă numele lui Ellen G. White pe pagina de titlu, dar care apar la decenii după moartea autoarei, face necesară o explicație. Aceasta îi va oferi cititorului asigurarea că Solii alese și alte lucrări ale Spiritului Profetic care au apărut după 1915, când autoarea a decedat, sunt publicate în armonie cu prevederile explicite din testamentul ei. La data morții, solul Domnului a lăsat, ca o comoară durabilă pentru biserică, o colecție de mai mult de 100.000 de pagini de material scris, care constă în cărțile ei aflate în circulație, 4.500 de articole din publicațiile confesionale periodice, zeci de broșuri, cărți ieșite din circulație, precum și manuscrisele, jurnalele și scrisorile ei.SAa 1.1

Una dintre preocupările serioase ale lui Ellen G. White în perioada ultimilor câțiva ani ai vieții a fost aceea a folosirii viitoare și a publicării tot mai largi a soliilor profetice primite de ea. În 9 februarie 1912, în ultimul testament, ea a formulat o prevedere precisă cu privire la atenția ce trebuie acordată în continuare lucrărilor ei literare. Ea a ales cinci persoane care să slujească pe toată durata vieții [10]* în calitate de membri ai unui Consiliu de administrare (Board of Trustees), pe o durată nelimitată, care vor avea răspunderea de a se îngriji de scrierile ei.SAa 1.2

Pentru lucrarea aceasta importantă, Ellen G. White a ales câțiva bărbați de seamă ai Bisericii, care purtau răspunderi mari în administrație. Cei numiți de ea pentru a sluji ca membri ai Consiliului de administrare au fost: Arthur G. Daniells, ulterior președinte al Conferinței Generale, Francis M. Wilcox, mai târziu editor al Review and Herald, Charles H. Jones, timp de mai mulți ani manager al Editurii Pacific Press, Clarence C. Crisler, unul dintre secretarii ei, care, înainte de a lucra pentru ea, fusese angajat al Conferinței Generale și care, după moartea ei, a fost trimis în Orientul Îndepărtat pentru a sluji ca secretar al Diviziunii, și William C. White, fiul ei, care, după moartea lui James White, în 1881, a călătorit fără încetare cu mama lui și a ajutat-o la publicarea scrierilor ei, dar și în alte privințe.SAa 1.3

Instrucțiunile date de Ellen G. White acestui consiliu de administrare au autorizat continuarea publicării cărților ei pentru distribuirea tot mai largă a acestor volume în alte limbi și pentru „tipărirea compilațiilor din manuscrisele mele”.SAa 1.4

Ea se aștepta ca, pe măsură ce va crește, biserica să se confrunte cu nevoi noi, să treacă prin crize noi și să fie cerute compilații ale scrierilor ei, care să prezinte sfaturi diferite, adunate din manuscrisele, broșurile și articolele ei din publicațiile periodice.SAa 1.5

De la data decesului lui Ellen G. White, biblioteca alcătuită din cărțile scrise de ea a fost mărită pentru a include lucrările publicate în următoarea succesiune: SAa 1.6

Principiile fundamentale ale educației creștine (1923)SAa 1.7

Sfaturi pentru sănătate (1923)SAa 1.8

Mărturii pentru pastori și slujitorii Evangheliei (1923)SAa 1.9

Sfaturi pentru o slujire creștină eficientă (1925)SAa 1.10

Solii pentru tineret (1933)SAa 1.11

Dietă și hrană (1938)SAa 1.12

Sfaturi pentru lucrarea Școlii de Sabat (1938)SAa 1.13

[11] Sfaturi pentru administrarea creștină a vieții (1940)SAa 1.14

Evanghelizare (1946)SAa 1.15

Sfaturi pentru scriitori și editori (1946) SAa 1.16

Istoria mântuirii (1947)SAa 1.17

Temperanța (1949) SAa 1.18

Lucrarea de binefacere (1952)SAa 1.19

My Life Today (1952)SAa 2.1

Lucrarea de colportaj (1953)SAa 2.2

Îndrumarea copilului (1954)SAa 2.3

Fii și fiice ale lui Dumnezeu (1955)SAa 2.4

Pe lângă aceste cărți, din scrierile lui Ellen G. White a fost adunat câte un material suplimentar pentru fiecare dintre cele șapte volume ale Comentariilor biblice adventiste de ziua a șaptea.SAa 2.5

Solii alese este un tip unic de compilație, ce caută să adune și să pună la dispoziție fără încetare nu numai articolele din valoroase periodice și declarațiile aflate în manuscrise, ci și anumite broșuri și mici lucrări vechi foarte prețioase, care au ieșit din circulație între timp. Printre sfaturile prezentate aici se află declarațiile ei cu privire la inspirație, care au fost scrise după anul 1885, observațiile ei cu privire la „cele două legi”, observații care au fost scrise aproximativ la începutul secolului [următor], articolul: „Should Christians be Members of Secret Societies?” publicat în 1893, solii de mângâiere pentru aceia care trec prin suferințe sau se confruntă cu moartea, precum și un grup numeros de articole din publicații periodice, în care sunt tratate pe larg anumite puncte-cheie de doctrină. Unele dintre scrierile acestea au fost aduse în atenția bisericii prin retipărirea lor în jurnalele și foile noastre volante, iar în unele situații, prin citări în cărțile altor autori care tratează subiectul Spiritului profeției, dar sursele acestea nu pot să fie incluse în Indexul scrierilor lui Ellen G. White.SAa 2.6

Volumele 1 și 2 din Solii alese conțin materiale care au fost publicate în foi volante, cunoscute în trecut ca „Elmshaven Leaflets”. Aceste foi volante diverse, care tratează multe subiecte, au fost foarte prețuite. Totuși multe dintre [12] documentele din care au fost extrase au fost incluse, în anii ulteriori, în cărți cum ar fi Lucrarea misionară medicală, Evanghelizarea, Căminul adventist și, în alte situații, declarațiile paralele au apărut în edițiile mai recente ale acestor cărți. Pasajele care continuă să aibă un rol unic în prezentarea sfaturilor și învățăturilor au fost incluse în Solii alese. De aceea, nu va mai fi necesar să continuăm tipărirea foilor volante. Publicarea acestor trei volume face posibilă și prezentarea unor grupuri mai mici de materiale deosebite, care nu au fost publicate mai înainte, dar care vor fi foarte apreciate.SAa 2.7

Cele câteva secțiuni din aceste trei volume sunt destul de puțin legate între ele. La începutul fiecărei secțiuni se va găsi o declarație introductivă care oferă o bază pentru pasajele care vor urma. Pe parcursul textului, din când în când, se vor găsi note explicative. Acestea nu sunt introduse cu scopul de a interpreta sfatul, ci de a atrage atenția la circumstanțele și situațiile deosebite care ar putea să aibă o înrâurire asupra subiectelor prezentate.SAa 2.8

Lucrarea aceasta, Solii alese, a fost compilată în birourile Fundației publicațiilor lui Ellen G. White sub îndrumarea Consiliului de administrare al Fundației și de către personalul angajat. Declarațiile introductive sunt semnate de acest consiliu, iar notele explicative, aprobate de consiliu, sunt semnate de compilatori.SAa 2.9

Lucrarea Solii alese este inclusă în noul Index al scrierilor lui Ellen G. White. Ne rugăm și dorim ca volumele acestea, publicate după atât de mulți ani de la moartea autoarei, să-i aducă bisericii, într-o formă permanentă, sfaturile care o vor ajuta la împlinirea misiunii pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu.SAa 2.10

Consiliul de administrare a publicațiilor lui Ellen. G. White