Iov 9

1 Iov a luat cuvântul și a zis: RCCV — Iov 9:1

2 „Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? RCCV — Iov 9:2

3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să răspundă la unul singur. RCCV — Iov 9:3

4 A Lui este înțelepciunea și atotputernicia: cine I s-ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? RCCV — Iov 9:4

5 El mută deodată munții și-i răstoarnă în mânia Sa. RCCV — Iov 9:5

6 Zguduie pământul din temelia lui, de i se clatină stâlpii. RCCV — Iov 9:6

7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele sub pecetea Lui. RCCV — Iov 9:7

8 Numai El întinde cerurile și umblă pe înălțimile mării. RCCV — Iov 9:8

9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele și stelele din ținuturile de miazăzi. RCCV — Iov 9:9

10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. RCCV — Iov 9:10

11 Iată, El trece pe lângă mine, și nu-L văd, Se duce și nu-L zăresc. RCCV — Iov 9:11

12 Dacă apucă El, cine-L va opri? Cine-I va zice: „Ce faci?” RCCV — Iov 9:12

13 Dumnezeu nu-Și întoarce mânia; sub El se pleacă toți sprijinitorii mândriei. RCCV — Iov 9:13

14 Și eu, cum să-I răspund? Ce cuvinte să aleg? RCCV — Iov 9:14

15 Chiar dacă aș avea dreptate, nu I-aș răspunde. Nu pot decât să mă rog Judecătorului. RCCV — Iov 9:15

16 Și chiar dacă m-ar asculta când Îl chem, tot n-aș putea crede că mi-a ascultat glasul; RCCV — Iov 9:16

17 El, care mă izbește ca într-o furtună, care îmi înmulțește fără pricină rănile, RCCV — Iov 9:17

18 care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune. RCCV — Iov 9:18

19 Să alerg la putere? El este Atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra? RCCV — Iov 9:19

20 Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi; și oricât de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat. RCCV — Iov 9:20

21 Nevinovat! Sunt; dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața. RCCV — Iov 9:21

22 Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s-o spun: El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat. RCCV — Iov 9:22

23 Și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!… Dar El râde de încercările celui nevinovat. RCCV — Iov 9:23

24 Pământul este dat pe mâinile celui nelegiuit; El acoperă ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul? RCCV — Iov 9:24

25 Zilele mele aleargă mai iuți decât un alergător; fug fără să fi văzut fericirea; RCCV — Iov 9:25

26 trec ca și corăbiile cele iuți, ca vulturul care se repede asupra prăzii. RCCV — Iov 9:26

27 Dacă zic: „Vreau să-mi uit suferințele, să-mi las întristarea și să fiu voios”, RCCV — Iov 9:27

28 sunt îngrozit de toate durerile mele. Știu că nu mă vei scoate nevinovat. RCCV — Iov 9:28

29 Și dacă voi fi judecat vinovat, pentru ce să mă mai trudesc degeaba? RCCV — Iov 9:29

30 Chiar dacă m-aș spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aș curăța mâinile cu leșie, RCCV — Iov 9:30

31 Tu tot m-ai cufunda în mocirlă, de s-ar scârbi până și hainele de mine! RCCV — Iov 9:31

32 Căci El nu este un om ca mine, ca să-I pot răspunde și să mergem împreună la judecată. RCCV — Iov 9:32

33 Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-și pună mâna peste noi amândoi. RCCV — Iov 9:33

34 Să-Și tragă însă varga deasupra mea și să nu mă mai tulbure spaima Lui. RCCV — Iov 9:34

35 Atunci voi vorbi și nu mă voi teme de El. Altfel, nu sunt stăpân pe mine. RCCV — Iov 9:35