Proverbe 17

1 Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! – RCCV — Proverbe 17:1

2 Un argat cu minte stăpânește peste fiul care face rușine și va împărți moștenirea cu frații lui. RCCV — Proverbe 17:2

3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile este Domnul. – RCCV — Proverbe 17:3

4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. – RCCV — Proverbe 17:4

5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. – RCCV — Proverbe 17:5

6 Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, și părinții sunt slava copiilor lor. – RCCV — Proverbe 17:6

7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puțin cuvintele mincinoase în gura unui om de viță aleasă! – RCCV — Proverbe 17:7

8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: oriîncotro se întorc, izbândesc. – RCCV — Proverbe 17:8

9 Cine acoperă o greșeală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. – RCCV — Proverbe 17:9

10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun. – RCCV — Proverbe 17:10

11 Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. – RCCV — Proverbe 17:11

12 Mai bine să întâlnești o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui. – RCCV — Proverbe 17:12

13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa. – RCCV — Proverbe 17:13

14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteți. – RCCV — Proverbe 17:14

15 Cel ce iartă pe vinovat și osândește pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. – RCCV — Proverbe 17:15

16 La ce slujește argintul în mâna nebunului? Să cumpere înțelepciunea?… Dar n-are minte. – RCCV — Proverbe 17:16

17 Prietenul adevărat iubește oricând, și în nenorocire ajunge ca un frate. – RCCV — Proverbe 17:17

18 Omul fără minte dă chezășie, se pune chezaș pentru aproapele său. – RCCV — Proverbe 17:18

19 Cine iubește certurile iubește păcatul, și cine-și zidește poarta prea înaltă, își caută pieirea. – RCCV — Proverbe 17:19

20 Cel cu inimă prefăcută nu găsește fericirea, și cel cu limba stricată cade în nenorocire. – RCCV — Proverbe 17:20

21 Cine dă naștere unui nebun va avea întristare, și tatăl unui nebun nu poate să se bucure. – RCCV — Proverbe 17:21

22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. – RCCV — Proverbe 17:22

23 Cel rău primește daruri pe ascuns ca să sucească și căile dreptății. – RCCV — Proverbe 17:23

24 Înțelepciunea este în fața omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. – RCCV — Proverbe 17:24

25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său și amărăciune celei ce l-a născut. – RCCV — Proverbe 17:25

26 Nu este bine să osândești pe cel neprihănit la o gloabă, nici să lovești pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. – RCCV — Proverbe 17:26

27 Cine își înfrânează vorbele, cunoaște știința, și cine are duhul potolit este un om priceput. – RCCV — Proverbe 17:27

28 Chiar și un prost ar trece de înțelept dacă ar tăcea, și de priceput dacă și-ar ține gura. – RCCV — Proverbe 17:28