Matei 22

1 Isus a luat cuvântul și le-a vorbit iarăși în pilde. Și a zis: RCCV — Matei 22:1

2 „Împărăția cerurilor se aseamănă cu un împărat care a făcut nuntă fiului său. RCCV — Matei 22:2

3 A trimis pe robii săi să cheme pe cei poftiți la nuntă; dar ei n-au vrut să vină. RCCV — Matei 22:3

4 A trimis iarăși alți robi și le-a zis: „Spuneți celor poftiți: „Iată că am gătit ospățul meu; juncii și vitele mele cele îngrășate au fost tăiate; toate sunt gata, veniți la nuntă.” RCCV — Matei 22:4

5 Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, și altul la negustoria lui. RCCV — Matei 22:5

6 Ceilalți au pus mâna pe robi, și-au bătut joc de ei și i-au omorât. RCCV — Matei 22:6

7 Când a auzit împăratul, s-a mâniat; a trimis oștile sale, a nimicit pe ucigașii aceia și le-a ars cetatea. RCCV — Matei 22:7

8 Atunci a zis robilor săi: „Nunta este gata; dar cei poftiți n-au fost vrednici de ea. RCCV — Matei 22:8

9 Duceți-vă, dar, la răspântiile drumurilor și chemați la nuntă pe toți aceia pe care-i veți găsi.” RCCV — Matei 22:9

10 Robii au ieșit la răspântii, au strâns pe toți pe care i-au găsit, și buni și răi, și odaia ospățului de nuntă s-a umplut de oaspeți. RCCV — Matei 22:10

11 Împăratul a intrat să-și vadă oaspeții; și a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. RCCV — Matei 22:11

12 „Prietene”, i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a amuțit. RCCV — Matei 22:12

13 Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: „Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. RCCV — Matei 22:13

14 Căci mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.” RCCV — Matei 22:14

15 Atunci fariseii s-au dus și s-au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. RCCV — Matei 22:15

16 Au trimis la El pe ucenicii lor împreună cu irodienii, care I-au zis: „Învățătorule, știm că ești adevărat și că înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ți pese de nimeni, pentru că nu cauți la fața oamenilor. RCCV — Matei 22:16

17 Spune-ne, dar, ce crezi? Se cade să plătim bir cezarului sau nu?” RCCV — Matei 22:17

18 Isus, care le cunoștea vicleșugul, a răspuns: „Pentru ce Mă ispitiți, fățarnicilor? RCCV — Matei 22:18

19 Arătați-Mi banul birului.” Și ei I-au adus un ban. RCCV — Matei 22:19

20 El i-a întrebat: „Chipul acesta și slovele scrise pe el ale cui sunt?” RCCV — Matei 22:20

21 „Ale cezarului”, I-au răspuns ei. Atunci El le-a zis: „Dați, dar, cezarului ce este al cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!” RCCV — Matei 22:21

22 Mirați de cuvintele acestea, ei L-au lăsat și au plecat. RCCV — Matei 22:22

23 În aceeași zi, au venit la Isus saducheii, care zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: RCCV — Matei 22:23

24 „Învățătorule, Moise a zis: „Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său și să-i ridice urmaș.” RCCV — Matei 22:24

25 Erau, dar, la noi șapte frați. Cel dintâi s-a însurat și a murit; și, fiindcă n-avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. RCCV — Matei 22:25

26 Tot așa și al doilea, și al treilea, până la al șaptelea. RCCV — Matei 22:26

27 La urmă, după ei toți, a murit și femeia. RCCV — Matei 22:27

28 La înviere, nevasta căruia din cei șapte va fi ea? Fiindcă toți au avut-o de nevastă.” RCCV — Matei 22:28

29 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Vă rătăciți! Pentru că nu cunoașteți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. RCCV — Matei 22:29

30 Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. RCCV — Matei 22:30

31 Cât privește învierea morților, oare n-ați citit ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: RCCV — Matei 22:31

32 „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov”? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morți, ci al celor vii.” RCCV — Matei 22:32

33 Noroadele care ascultau au rămas uimite de învățătura lui Isus. RCCV — Matei 22:33

34 Când au auzit fariseii că Isus a astupat gura saducheilor, s-au strâns la un loc. RCCV — Matei 22:34

35 Și unul din ei, un învățător al Legii, ca să-L ispitească, I-a pus întrebarea următoare: RCCV — Matei 22:35

36 „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?” RCCV — Matei 22:36

37 Isus i-a răspuns: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.” RCCV — Matei 22:37

38 Aceasta este cea dintâi și cea mai mare poruncă. RCCV — Matei 22:38

39 Iar a doua, asemenea ei, este: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” RCCV — Matei 22:39

40 În aceste două porunci se cuprinde toată Legea și Prorocii.” RCCV — Matei 22:40

41 Pe când erau strânși la un loc fariseii, Isus i-a întrebat: RCCV — Matei 22:41

42 „Ce credeți voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei. RCCV — Matei 22:42

43 Și Isus le-a zis: „Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numește Domn, când zice: RCCV — Matei 22:43

44 „Domnul a zis Domnului Meu: „Șezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmașii Tăi sub picioarele Tale”? RCCV — Matei 22:44

45 Deci dacă David Îl numește Domn, cum este El fiul lui?” RCCV — Matei 22:45

46 Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Și, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări. RCCV — Matei 22:46